Alina Goanta, Accredited Senior Coach (IIC&M) cu o experienta de business si de coaching de 8 ani
Pasiunea mea pentru coaching a inceput cu pasiunea mea pentru oameni, cu placerea de a-i asculta, curiozitatea de a-i intelege si bucuria de a-i vedea “crescand”. Mai intai am urmat facultatea de Relatii Economice Internationale, am studiat un an in cadrul Universita degli Studi di Trieste in Italia, am absolvit un master in domeniul resurselor umane si am lucrat mai multi ani in acest domeniu, convinsa fiind ca aceasta este profesia pe care mi-o doresc.
Am descoperit coaching-ul ca si profesie in urma cu 5 ani si am inceput atunci sa-l studiez ca pe inca unul dintre lucrurile care imi trezeau curiozitatea, fara sa banuiesc atunci cum acea curiozitate urma sa se transforme, mai tarziu, in pasiune, iar pasiunea in cariera.
Parcurs profesional
Cariera mea in coaching a inceput astfel dupa 8 ani de experienta in domeniul resurselor umane, din care 7 ani in pozitii de coordonare sau manageriale. Am avut oportunitatea sa lucrez atat in medii corporate, cat si in medii antreprenoriale, cu variate proiecte si programe de consultanta si dezvoltare organizationala. Mai multe detalii sunt incluse in profilul meu LinkedIn.
Cum a inceput povestea
Experienta care a catalizat interesul meu pentru coaching a fost intalnirea cu Bob Proctor in cadrul seminarului “Life Succes” din Bucuresti, la sfarsitul anului 2009. Am plecat de acolo cu trei intrebari foarte valoroase pentru mine: cine sunt eu? cum arata mintea mea? ce sunt si cum functioneaza emotiile?
Cu aceste intrebari in minte, m-am inscris 2 luni mai tarziu in programul de formare din cadrul scolii Noble Manhattan Coaching UK. Pe parcursul urmatorilor 2 ani am inteles ca, ceea ce a inceput ca si formare in coaching, a fost de fapt, pentru mine, un proces de transformare personala. Intr-un fel, primul meu client am fost eu insami. A fost o perioada cu multe descoperiri, cu multe momente de incredere si entuziasm, si la fel de multe momente de ezitare.
O alegere importanta pe care a trebuit sa o fac a fost daca imi doresc ca, pentru mine, coaching-ul sa fie un hobby sau o cariera. Si in 2011 m-am hotarat. In cadrul unuia dintre modulele de formare in coaching, sustinut de catre Gerard O’Donovan (fondatorul Noble Manhattan Coaching), ceea ce a scris mare pe o foaie de flipchart a fost “Coaching is MAD”. Ei bine da, cam acelasi lucru imi spuneau si toti cei carora le impartaseam dorinta mea de a incepe o cariera in coaching si, sincer vorbind, in unele momente inclinam sa fiu si eu de acord cu ei :) Doar ca in spatele acronimului se ascundea o semnificatie, asa cum in spatele aparentei mele “nebunii” se ascundea o dorinta mult mai profunda: coaching is M.A.D. = coaching Makes A Difference. Asa ca …am ales.
Continuarea
In iulie 2012, am obtinut diploma de Practitioner Coach in cadrul scolii Noble Manhattan Coaching UK, cu calificativul “cu distinctie”.
Doi ani mai tarziu, dupa multe sesiuni de coaching si dupa ce am experimentat cum functioneaza coaching-ul in variate contexte individuale si de grup, am considerat ca este important pentru integritatea si maturitatea mea profesionala sa imi validez competentele de coaching la nivel international. Astfel, in urma procesului de evaluare pe care l-am parcurs in cadrul Institutului International de Coaching & Mentoring (IIC&M), am obtinut in anul 2014 acreditarea ca si Senior Coach.
Tot in 2014, portofoliul meu s-a imbogatit cu doua instrumente creative de coaching: Points of You ™ – The Coaching Game si Punctum. Ca si Practician Certificat in utilizarea acestor jocuri, am descoperit ca fiecare dintre ele ofera un cadru inedit, prietenos si sigur pentru sustinerea de conversatii de coaching (individuale sau de grup) constructive, sincere, autentice si educative, care sa favorizeze descoperirea unor perspective noi si, odata cu acestea, a unor solutii surprinzatoare, atat in plan personal, cat si in plan profesional si organizational.
In 2015, intalnirea cu scoala de coaching Solution Surfers a reprezentat, pentru mine, descoperirea unei noi paradigme de coaching. Si atunci percepeam coaching-ul ca fiind un proces orientat catre descoperirea de resurse, catre actiune si catre rezultate, insa de-abia cand m-am intalnit cu noi prezumptii de coaching precum „Fixing weaknesses isn’t development, that is damage control” si „There is no connection whatsoever between the problem and the solution”, am inteles ca modelele clasice de coaching pe care le studiasem pana atunci (cum este, de exemplu, modelul GROW), erau mai degraba dintr-o perspectiva de „problem solving” decat de „solution building”. In teorie pare sa fie o diferenta foarte mica intre ele, in practica insa diferenta este uriasa. Cand am experimentat pentru prima data (in cadrul formarii) cum este sa sustii o sesiune de coaching fara sa ai nici cea mai mica informatie despre problema cu care se confrunta persoana din fata ta, am fost foarte intrigata. Pe cat mi se pare de firesc acum, pe atat mi se parea de imposibil atunci. Am experimentat in acel moment un nivel complet nou de incredere in potentialul clientului si in eficienta procesului de coaching.
In paralel cu toate acestea, odata cu formarea si practica mea de coaching, am constientizat contributia si impactul pe care il poate avea coaching-ul nu doar in plan organizational si personal, ci si in programe educationale si m-am implicat ca si voluntar in proiecte sociale de educatie prin coaching adresate copiilor gifted, tinerilor din centre de plasament si liceenilor. Asa cum foarte frumos a spus Walt Disney, “cea mai valoroasa resursa naturala este mintea copiilor nostri” si contribui si eu, atat cat pot, ca sa o pretuim.