De ce NU mai practic metoda “Calatoria”, Brandon Bays

Imi dau seama ca pentru multi dintre voi randurile de mai jos vor veni ca o mare surpriza. Unii dintre voi stiti déjà ca am practicat si am recomandat cu multa incredere si cu mult entuziasm metoda “Calatoria”, timp de aproape 3 ani de zile. Altii cunoasteti in detaliu metoda din experienta voastra directa cu aceasta sau doar cu mini-procedee incluse in aceasta si va aflati printre aceia care au experimentat pana acum doar ceea ce se considera a fi beneficiile acestei metode. Sau poate sunteti dintre aceia care n-au nici cea mai mica idée ce este cu aceasta metoda si acum aflati despre ea pentru prima data. Oricare ar fi cazul, recomandarea mea este sa va luati timpul pentru a citi povestea descrisa mai jos. In cazul in care nu-i veti gasi o utilitate mai mare, puteti cel putin sa o priviti ca pe povestea unei persoane ratacite prin tot acest talmes-balmes spiritual oferit cu multa generozitate intr-o varietate atat de mare de retete. Ratacita (in curs de recuperare) sunt eu si despre ratacirile mele se pot gasi mai multe detalii mai jos.

 

Cum a inceput povestea

Am facut pentru prima data cunostinta cu metoda “Calatoria” in decembrie 2011, lecturand cartea cu acelasi nume, scrisa de catre Brandon Bays. Eram atunci intr-o perioada cu multe intrebari in legatura cu mine insami, in legatura cu viata mea si ma confruntam cu provocari emotionale dintre cele mai diverse. In cautarea raspunsurilor, citeam foarte multe carti de dezvoltare personala si eram curioasa sa experimentez diferite tehnici, sperand sa o gasesc pe aceea care sa faca lucrurile sa se intample cat mai repede si cu cat mai putin efort din partea mea. Uneori mi se parea ca ceea ce citeam sau experimentam era in mod evident adevarat, alteori mi se parea ca nu are nicio legatura cu mine insami, ca totul nu este altceva decat “wishful thinking” si continuam sa investighez dupa acel ceva care sa imi aduca linistea, pacea si claritatea pe care le cautam.

Acesta este contextul in care am citit cartea “Calatoria”, afland astfel despre o cale simpla si usor de urmat prin care sa am experienta directa a cine sunt eu cu adevarat si prin care sa imi reactivez, cu ajutorul unui proces de iertare profunda, capacitatea de a ma elibera, vindeca, evolua si tot ceea ce imi mai doream eu atat de mult atunci. Procesul descris in carte parea foarte logic si natural, era o metoda despre iertare si era atat de simplu de aplicat incat putea fi folosit de catre oricine avea cartea, fara vreun fel de instruire, initiere sau alt procedeu initial. Toate aceste filtre fiind bifate cu succes, am citit cartea “Calatoria” cu entuziasmul celui care primeste in sfarsit un instrument prin care sa descopere in mod direct raspunsurile si starile de bine pe care le cauta si m-am bucurat atunci ca de cel mai frumos cadou pe care l-am primit de Craciun.

Dupa ce am citit cartea, dorinta mea de a o intalni pe Brandon Bays a fost atat de mare incat, printr-o serie de coincidente, in septembrie 2012 am participat la un workshop facilitat de catre ea la Londra cu tema “Living your Divine Purpose” (inca un subiect fierbinte pe lista mea de preocupari). Cu ocazia acestei participari, am castigat la o tombola un bilet de participare gratuita la seminarul “Journey Intensive” pe care Brandon l-a sustinut in octombrie 2012 tot la Londra. Incepand cu luna mai 2013, au inceput sa fie organizate si in Romania seminariile “Journey Intensive”, de cate doua ori pe an, si m-am bucurat foarte tare de oportunitatea de a participa ca si trainer (asistent, organizator) la fiecare dintre acestea. In tot acest timp, increderea mea in metoda si entuziasmul de a transmite mai departe informatiile despre ea erau atat de mari incat, incepand chiar cu primul seminar organizat in Romania, m-am implicat activ si in mod voluntar in promovarea si organizarea evenimentelor – promovare directa online, am intermediat parteneriate pentru promovare, am scris articole, am facilitat sesiuni individuale si workshop-uri introductive in Bucuresti si in alte orase din tara, toate acestea cu intentia ca un numar cat mai mare de oameni sa afle despre metoda si sa experimenteze beneficiile pe care credeam atunci ca le poate aduce aceasta.

Pasul firesc pentru mine mai departe ar fi fost sa incep programul de formare ca si Practician Acreditat in metoda „Calatoria”, doar ca investitia totala ar fi fost in jurul sumei de 9000 EUR, o suma care in primul rand mi se parea nejustificat de mare (pentru mine, de exemplu, reprezenta echivalentul a trei scoli de coaching) si imi era de asemenea si foarte greu accesibila, asa ca nici macar nu m-am mai gandit la asta. Printr-o noua serie de coincidente si spre marea mea surpriza, mi s-a comunicat intr-o zi faptul ca implicarea mea in promovarea metodei in Romania este foarte apreciata si ca, in semn de multumire, sunt invitata sa urmez programul de Practician acreditat in metoda „Calatoria” cu o sustinere financiara semnificativa din partea The Journey International si din partea The Journey Romania. Mi se oferea astfel posibilitatea de a aprofunda metoda in care atunci credeam foarte tare si de a invata cum sa o folosesc in si mai multe moduri si in si mai multe contexte, asa ca am acceptat propunerea cu multa bucurie si recunostinta.

Primele semne de intrebare

Pe parcursul programului de formare, inca si mai mult decat pana atunci, am inceput insa sa imi pun diferite intrebari referitoare la Brandon Bays si la Kevin Billet (partenerul de viata si de afaceri al lui Brandon), la intregul sistem de marketing adoptat, la comunitatea care vedeam ca se formeaza in jurul metodei. Cateva dintre aspectele cu care nu ma simteam inca de atunci deloc impacata ar fi:

 

  • Perceptia mea asupra lui Brandon. Dupa ce am citit cartea, imaginea pe care mi-o creasem despre Brandon era aceea a unei femei mature, echilibrate, care transmite liniste, blandete, smerenie, compasiune si bucurie interioara prin tot ceea ce face si prin tot ceea ce spune si care a fost rasplatita pentru toate acestea cu inspiratia de a crea aceasta metoda eliberatoare, sau care a devenit astfel datorita acestei metode. Aceasta era Brandon pe care imi doream atat de mult sa o intalnesc dupa ce am citit cartea, nu insa si Brandon cea pe care am intalnit-o in realitate. Brandon pe care am intalnit-o in realitate este intr-adevar o persoana foarte carismatica, insa carisma ei mi s-a parut de la bun inceput prea putin autentica si mai degraba invatata, exersata, teatrala si exagerata, practicata intr-un stil care m-a facut de multe ori sa ma gandesc la discursurile bombastice specifice diferitilor speakeri americani. Cat despre calitatile si valorile pe care le cautam la ea, impresia pe care mi-a lasat-o a fost ca vorbea despre ele mai mult decat le traia.

Inca de la primul seminar in cadrul careia am cunoscut-o am fost foarte dezamagita, insa mi-am spus ca: asta este, pana la urma poate am gresit eu avand astfel de asteptari, fara ca ea sa aiba vreo obligatie sa fie intr-un fel sau in altul. Ulterior, dupa fiecare seminar “Journey Intensive” la care participam, ma simteam tot mai iritata de aceasta diferenta si erau din ce in ce mai multe momente in care imi era tot mai greu sa imi gestionez reactiile cand vedeam cati oameni si cu cata usurinta o priveau ca pe un mare guru spiritual. Iritarea mea crestea si cand vedeam cum aceasta imagine este cultivata in mod deliberat prin afirmatii de genul “Eu sunt Libertate” (insotite, bineinteles, de o deschidere larga si atotcuprinzatoare a bratelor, lasarea extatica a capului pe spate si inchiderea ochilor, pentru trairea profunda a acestei coplesitoare libertati…), prin afirmarea, cu falsa modestie, ca nu se considera in niciun caz o persoana iluminata, urmata apoi de o poveste care sa induca in mintea participantilor exact contrariul, prin ghidarea meditatiilor din pozitia lotus (desigur, cu grija subliniata ca isi acopera picioarele cu un sal ca sa nu genereze ganduri indecente in mintea celor din primele randuri…), prin facilitarea de satsang-uri (specific marilor guru indieni), ca sa mentionez doar cateva.

In plus, chiar de la seminarul Journey Intensive, Brandon spune despre ea insasi ca este “o blonda isterica” (iar din modul in care o spune pare chiar mandra de asta…) si un observator mai experimentat isi poate da seama ca aceasta afirmatie nu este nicidecum o gluma sau o exagerare, ci mai degraba o incercare de a pune intr-o lumina mai putin defavorabila o stare de fapt. Cateva exemple de caracteristici ale personalitatii isterice care pot fi cu usurinta identificate si la Brandon sunt: placerea de a fi in centrul atentiei, modul dramatic de a povesti, exagerand emotiile pentru a captiva audienta, teatralitatea, usurinta cu care trece de la o emotie la cealalta, de la ras la plans, precum si de la o tonalitate a vocii la alta, vestimentatia menita sa atraga atentia, vivacitatea, aparenta deschidere spre comunicare, toate acestea contribuind la carisma prin care ii impresioneaza si ii manipuleaza usor pe ceilalti.

In timp, reactiile mele de iritare, dezaprobare si chiar repulsie au devenit atat de puternice, incat am inceput sa ma consider pe mine insami lipsita de integritate pentru perceptia pe care o aveam asupra celei care a creat metoda care imi era atat de draga. Solutia pe care am gasit-o a fost sa tot repet in sinea mea, aproape ca o mantra, sa nu confund mesajul cu mesagerul, ca pana la urma nu trebuie sa o adulez si eu asa cum fac ceilalti, ca este pur si simplu un om de la care ma aflu acolo ca sa invat ceva si sa imi tin mai bine mintea la ceea ce am de invatat si atat.

 

  • Recomandarea ca oricine poate folosi metoda, dusa la extrem. Daca script-ul metodei este disponibil la finalul cartii cu recomandarea ca poate fi folosit de catre oricine (idée pe care initial am acceptat-o si eu, procesul parandu-mi-se foarte natural si intuitiv), m-am gandit ca recomandarea este totusi valabila pentru cazuri mai simple si mai usoare. Am descoperit insa ca aceasta recomandare merge mai departe decat atat. La seminariile “Journey Intensive” participa de fiecare data si oameni cu afectiuni fizice dintre cele mai grave (inclusiv cancer), acestora spunandu-li-se ca intra in categoria “Nevoi speciale” si ca le sunt alocati traineri cu experienta, ceea ce este departe de a fi adevarat. Am fost mai mult decat uimita sa descopar ca, pe principiul ca metoda si “Gratia Divina” fac tot ceea ce este de facut, acestor oameni li se aloca traineri absolut aleator, acestia putand fi inclusiv persoane care au practicat metoda doar o data sau de 2 ori in viata lor… si stiu acest lucru doar pentru ca intamplarea a facut sa fiu eu aceea careia i se spune cum sa repartizeze rolurile catre traineri. Din motive pe care le descriu mai jos, in acest moment recomandarea mea este de a fi evitata utilizarea neavizata inclusiv a script-ului de la finalul cartii.

 

  • Influentele hinduse ale metodei. Desi metoda este declarata a nu promova nicio religie si niciun fel de practica spirituala, in realitate totul se desfasoara inca de la primul seminar “Journey Intensive” in cadrul religiei hinduse. Ca si participant la seminarul “Journey Intensive” am fost mai putin constienta de acest lucru, insa de la primul seminar la care am participant ca si trainer si pana la ultimul modul din programul de formare acest lucru devine tot mai evident si tot mai agresiv (dupa cum voi detalia in paragrafele urmatoare). Inainte de a incepe programul de formare, tot ce observasem era ca meditatiile care se faceau cu trainerii erau in sanscrita, cu o traducere care nu mi se parea nici pe departe reala (in primul rand ca si durata), ca Brandon petrecea cea mai mare parte a meditatiei invocandu-i pe Shiva, Krishna, Papaji (maestrul ei spiritual) si alti guru indieni pe care i-a mai intalnit, strecurand si numele lui Iisus si al lui Buddha, foarte scurt, pe undeva printre toti ceilalti. Nu ma impiedica insa nimic sa imi fac propria mea meditatie si sa imi spun propriile rugaciuni, asa ca am trecut relativ usor peste asta, considerand ca este dreptul fiecaruia de a alege liber in ce sa creada.

 

  • Recomandarea de a face procesul “Calatoria” cu o frecventa saptamanala. In practica mea, am intalnit oameni care se simteau chiar vinovati ca nu respecta acest indemn facut de catre Brandon insasi, indemn cu care eu nu am fost de acord si pe care, de altfel, nu l-am urmat. Am considerat de la inceput metoda “Calatoria” ca fiind o metoda foarte puternica, de aplicat specific in cazul unor dezechilibre emotionale puternice sau pentru deblocarea/ armonizarea unor aspecte concrete din viata, astfel incat progresul sa poata fi foarte clar monitorizat. Nu am practicat-o si nu am recomandat-o nicidecum ca si tehnica de folosit in mod frecvent, doar pentru a scormoni prin subconstient ca sa vedem ce mai iese la suprafata si sa mai luam o doza de “Sursa/ Gratie Divina/ sfere inalte etc”. Intuitia mea a fost de altfel confirmata de practica, intalnindu-ma in timp cu situatii in care utilizarea frecventa a metodei conducea mai degraba la augmentarea emotiei sau a importantei ei, la fixarea insistenta a atentiei asupra emotiei/ emotiilor, depasirea lor (a emotiilor percepute exagerat in urma proceselor “Calatoria”) necesitand si mai multe procese “Calatoria” (!), cadru in care poate aparea foarte usor un comportament adictiv, asa cum un comportament adictiv poate fi generat si de obisnuinta unei recompense rapide si placute, prin experimentarea diferitelor stari de bine induse prin proces. De asemenea, am perceput inca de la inceput procesul ca fiind incomplet si periculos de practicat de sine statator, adresandu-se in exclusivitate subconstientului, fara insa a integra experienta la nivel constient si, ulterior, la nivel concret, material, faptic, creand astfel un cadru potential pentru aparitia unui dezechilibru mental. De altfel, am intalnit nu doar o data situatia in care practicanti ai metodei parcurgeau procesul pentru a solution, de exemplu, situatii de comunicare si colaborare cu o anumita persoana, purtand cu consecventa conversatii imaginare cu alte persoane in cadrul exercitiului “focul de tabara”, fara insa a aborda aceste subiecte si in lumea reala. Alte exemple la fel de relevante ar fi si inlocuirea proceselor normale de analiza si decizie cu increderea neconditionata si neabatuta acordata recomandarilor facute de catre mentorul spiritual in jurul aceluiasi foc de tabara imaginar si inlocuirea conversatiilor normale cu alti oameni (vii si perfect capabili sa comunice ei insisi) cu verificarea mesajelor sau raspunsurilor primite din partea sufletelor lor, in contextul aceluiasi procedeu.

 

  • Lipsa de dovezi medicale sau stiintifice care sa sustina metoda. Atunci cand am indraznit sa intreb, din curiozitate si conform cu dreptul a intreba si libertatea de a verifica ceea ce mi se spune, daca a vazut cineva dovezile medicale pentru existenta unei tumori si pentru vindecarea lui Brandon, in loc de raspuns am primit acuzatia si mustrarea ca ma indoiesc de Brandon… Atunci cand am intrebat daca exista dovezi medicale macar pentru “vindecarile” prin aceasta metoda, mult mediatizate in Romania, am fost din nou acuzata si mustrata ca ma indoiesc de integritatea celui care afirma ca s-a vindecat si a practicianului care a facilitat procesul… Faptul ca reprezentanti si promotori oficiali ai metodei nu considera ca fiind necesar sa verifice ca vindecarile pe care si le asuma metoda sa fie justificate si prin aviz/ diagnostic medical inainte si dupa, mi s-a parut mai mult decat ingrijorator. La fel de ingrijorator a fost si sa constat ca nu exista niciun fel de cercetare care sa ateste validitatea metodei din punct de vedere medical, psihologic si nici nu exista vreo intentie in aceasta directie. Mai mult decat atat, daca iti pui astfel de intrebari si ai nevoie de astfel de informatii, ti se sugereaza cu compasiune ca esti o tipologie mentala si esti incurajat sa faci in continuare si mai multe procese “Calatoria” ca sa traiesti mai putin in minte. Stii ca ai facut suficiente procese “Calatoria” si suficient de profunde atunci cand nu iti mai pui astfel de intrebari si esti mai inclinat sa crezi ca tot ce zboara se mananca… Mai mentala de felul meu, m-am voluntariat totusi la un moment dat sa initiez eu un proiect cercetare asupra metodei, initiativa insa, desi aprobata verbal, nu a fost considerata o prioritate si nu a fost sustinuta.

 

Programul de formare ca si Practician acreditat in metoda “Calatoria”

Cu toate acestea, de dragul metodei si a beneficiilor pe care percepeam ca mi le aduce atat mie cat si celorlalti, m-am straduit sa raman cat am putut de echilibrata si obiectiva, cu intentia clar definita in mintea mea de a finaliza cu bine programul de formare si de a putea practica apoi metoda in afara acestui cadru si departe de el.

Programul de formare in metoda “Calatoria”, pe langa seminarul de baza “Journey Intensive” si obligativitatea de a participa ca si trainer (asistent) la alte seminarii “Journey Intensive”, cuprinde alte cinci module despre al caror continut nu am stiut si nu mi s-a spus in momentul inscrierii mai mult decat ceea ce am gasit online. De altfel, nici chiar la inceputul fiecarui modul nu era comunicat ce anume urmeaza sa se intample pe parcursul acestuia, de aceea mi se pare util sa includ aici si cateva detalii referitoare la continutul si experientele generate de fiecare dintre ele.

 

  • “Healing with Conscious Communication”/ „Vindecare prin Comunicare Constienta”– 350 EUR, facilitat de catre Kevin Billet (partenerul de viata si de afaceri al lui Brandon). Intalnirea cu Kevin mi-a generat aceeasi reactie ca si la Brandon, percepand la el aceeasi lipsa de autenticitate, la care s-a adaugat de aceasta data si lipsa de carisma. Daca Brandon are formare si experienta anterioara atat in domeniul dezvoltarii personale, cat si ca speaker, Kevin este fostul proprietar al unei afaceri cu bijuterii, introdus in business de catre Brandon si modelat in timp de catre ea pana la forma sa actuala. Trecand peste prima mea reactie, am invatat in cele din urma sa apreciez la el capacitatea de a explica lucrurile intr-un mod structurat, logic, coerent, stilul de comunicare mai putin manipulativ si simtul umorului de mai mult bun gust. Cat despre seminar, in ciuda denumirii foarte promitatoare (as spune chiar pompoase), este un modul foarte simplu, care cuprinde notiuni de comunicare de baza si cateva tehnici NLP (programare neuro-lingvistica) pentru abordarea fobiilor, schimbarea convingerilor limitative si reincadrarea in 6 pasi. As spune ca a fost pentru mine modulul cu cea mai mica valoare adaugata.

 

  • “Manifest Abundance Retreat” / „Manifestarea Abundentei”– 550 EUR, facilitat in Romania tot de catre Kevin. Din punctul meu de vedere, seminarul nu aduce nicio noutate in privinta principiilor déjà cunoscute despre abundenta (abundenta déjà exista, avem nevoie doar de o viziune puternica si sa inlaturam blocajele din interiorul nostru ca sa se poata manifesta in viata noastra). Ceea ce este specific este ca utilizeaza metoda “Calatoria” pentru inlaturarea acestor blocaje, ceea ce se poate face de altfel si individual. Mai include si cateva momente care sa condimenteze si sa umple timpul seminarului, cum ar fi participarea la un foc de tabara real, in care participantii sa arunce hartiutele cu ganduri, convingeri, limitari la care vor sa renunte si, exercitiul care este considerat “cireasa de pe tort” atat de catre organizatori, cat si de catre participantii mai usor impresionabili: “cercurile abundentei”. Aceste cercuri nu sunt altceva decat … niste cercuri, in care oamenii se tin de mana, fiecare intrand pe rand in centrul cercului pentru a formula o dorinta, iar ceilalti spun “Asa sa fie” sau “S-a implinit”. Unii participanti spun ca simt multa energie in centrul acestor cercuri, eu insa nu pot confirma acest lucru si nici nu cred ca acea energie ar fi vreo garantie pentru indeplinirea obiectivului formulat. Mai mult decat atat, am fost surprinsa sa constat ca majoritatea participantilor pareau sa perceapa aceste cercuri ca pe un fel de lampa a lui Aladin, pe care este suficient sa o freci pentru ca duhul lampii sa iti indeplineasca dorinte dintre cele mai variate si mercantile (vanzarea de terenuri, recuperarea de bani sau castigarea de bani, etc). Acesta este si primul seminar in care sunt introduse in fiecare dimineata sesiuni de yoga, pe care le-am perceput la acel moment ca fiind placute si neintruzive.

 

  • “No Ego Retreat” – a avut loc in Olanda, facilitat de catre Brandon impreuna cu Kevin, 2690 EUR + transport + cazare = aprox 3500 EUR. Acesta a fost pentru mine primul seminar cu multe surprize. Promisiunea seminarului a fost aceea ca Ego-ul fiecaruia dintre noi se va darama putin cate putin, urmand sa experimentam in final libertatea deplina. Nu am crezut neaparat in aceasta promisiune, nu credeam (asa cum nu cred nici acum) ca acest lucru este pe deplin posibil in conditia umana si nici nu intelegeam prea bine ce inseamna acea libertate deplina, insa aveam disponibilitatea sa parcurg exercitiile si sa vad ce se intampla. La momentul participarii la acest retreat, starea mea emotionala nu era una foarte buna, motiv pentru care pe parcursul lui am fost mai putin implicata social si am simtit mai degraba nevoia sa ma retrag si sa ma concentrez mai mult spre interiorul meu. Un alt detaliu care mai tarziu se va dovedi important a fost ca grupului de Practicieni din Romania i-au fost alocate locurile din fata, chiar in dreptul scenei, si am fost in consecinta mai putin prezenta la ceea ce se intampla in restul salii. Retreat-ul a fost construit in jurul Eneagramei si cuprinde in cea mai mare parte scenete care redau fiecare dintre cele 9 tipologii ale Eneagramei. Scenetele erau interpretate de catre Brandon si Kevin, la ele adaugandu-se pentru fiecare tipologie povesti si secvente reprezentative din filme. Fara a contesta cunostintele si experienta lui Brandon si a lui Kevin asupra subiectului, am considerat ca, dincolo de spectacol si efectul lui de moment, informatiile primite au fost foarte putine si am simtit ulterior nevoia de a documenta subiectul si din alte resurse. Ceea ce am apreciat la acest modul a fost abordarea echilibrata privind identificarea cu o tipologie sau cealalta, accentul fiind pus mai degraba pe identificarea jocurilor propriului Ego prin prisma fiecarei tipologii. Prima surpriza pentru mine la acest seminar a fost complexitatea Ego-ului, al meu avand la momentul respectiv nici mai mult nici mai putin decat 35 de straturi emotionale 🙂 si fiind reprezentat simbolic printr-o panza de paianjen foarte densa. Cu un Ego asa de mare, m-am gandit ca senzatiile care incepusera sa apara sunt sigur justificate si de bine, nu puteau fi altceva decat semne ca incepe sa se mai prabuseasca cate ceva din mintea mea. Cel putin aceasta este explicatia pe care mi-am gasit-o pentru senzatiile de ameteala, de oboseala, de dezechilibru, pentru sentimentul si chiar nevoia de izolare de ceilalti, pentru dificultatea de procesare/ analiza uneori a informatiilor (intr-una dintre zile am uitat inclusiv numarul camerei in care stateam si cum se ajunge la ea..). O alta surpriza a fost pentru mine sa vad cat de explicit era prezent hinduismul de aceasta data, fiecare dimineata incepand cu cate o sesiune de yoga, in sala de seminar fiind mereu prezenta statuia lui Shiva, si fiecare dintre seri incheindu-se cu cel putin o ora de incantat mantre sanscrite in semi-obscuritate sau chiar in intuneric, la lumina lumanarilor. Cu toata deschiderea mea de a accepta si de a experimenta, toate acestea au fost totusi putin cam mult pentru mine si, dupa ce intr-una dintre seri, in timpul unei meditatii am avut senzatia ca incepe sa imi devina capul tot mai greu, ca se lasa in fata si ca sunt pe punctul de a incepe sa ma rostogolesc fizic, am considerat ca ar fi mai bine pentru mine sa devin mai vigilenta. Acela a fost punctul in care am incetat sa mai particip dimineata la sesiunile de yoga sau sa mai stau cu ochii inchisi si sa cant in timpul meditatiilor ce aveau loc seara (mi-as fi dorit sa fi avut atunci curajul ca nici macar sa nu mai particip la ele deloc), fara ca totusi starile mentionate mai sus, impreuna cu o stare generala de confuzie, sa dispara.

Cu toata aceasta stare de confuzie si poate tocmai datorita vigilentei mele crescute, nu am putut sa nu remarc si la acest modul tehnicile de marketing atat de manipulative incat, la un moment dat, o sala cu peste 150 de oameni aplaudau si ovationau frenetic (instruiti si incurajati bineinteles de catre Brandon) atunci cand erau strigate numele “norocosilor selectati de catre Gratia Divina” sa participe la retreat-ul “Advanced No Ego” ce urma sa aiba loc in India, adica sa plateasca inca aproximativ 3000 EUR ca sa se “scufunde si mai adanc in Gratia Divina”. Ca nu cumva cele 4 locuri care s-au eliberat neasteptat “printr-un miracol al Gratiei” sa ramana neocupate, au fost extrase si biletele cu numele “norocosilor selectati de catre Gratia Divina ca rezerva”. Nu stiu daca se foloseste aceasta tehnica la fiecare seminar, insa, spre uimirea si iritarea mea, atunci a fost interpretata cu maiestrie si cu mare succes la public.

Dupa ziua numita “Exposure Day” in care fiecare dintre noi a urcat pe scena in fata unui grup de zeci de oameni si a marturisit care este cea mai mare suferinta (a mea fiind tristetea si sentimentul de epuizare generat de eforturile de a le tot face celorlalti pe plac), a urmat experimentarea unei tehnici de “dizolvare a ego-ului”, pe care insa nu am inteles-o foarte bine atunci si, intuitiv, nici nu mi s-a parut ca ar fi ceva ce as vrea sa utilizez mai departe in practica mea. In cele din urma, in ultima zi, chiar cu cateva ore inainte sa iau avionul inapoi spre casa, am intrat intr-o criza emotionala profunda si simteam imperios impulsul de a iesi din sala. Desi plangeam in hohote, necontrolat, fara sa stiu de ce, am putut sa rezist la insistentele de a ramane acolo ca sa fac procesul si, in final, in ciuda efoturilor de a fi retinuta, am fugit plangand din sala. Ajunsa singura in camera, suferinta era atat de mare incat in mintea mea nu mai erau atunci decat doua ganduri: dorinta foarte puternica de a muri si sufletul meu care se ruga sa nu fiu lasata sa mi se intample asta. Acela a fost un moment chinuitor si pentru mintea si pentru sufletul meu si mi-a luat mult timp ca sa pot povesti despre asta ulterior. Au urmat atunci insistente din partea trainerilor de a reveni in sala, cu pretexte dintre cele mai diferite, insa imi era foarte clar ca nu mai vreau sa ma mai intorc acolo, fara sa imi fie la momentul respectiv clar si de ce. Singura cu care m-am simtit in siguranta sa comunic si care a reusit sa ma scoata cumva din acea stare si sa ma reechilibreze cat de cat si careia ii sunt recunoscatoare a fost Gaby Burt (Managing Director al Journey International si practicant al metodei de peste 20 de ani) si am simtit ca acceptarea, blandetea, compasiunea si libertatea de a alege cu care a venit catre mine au ajutat mai mult decat orice tehnica si orice procedeu.

Dupa acest retreat, a urmat o perioada foarte grea pentru mine, cu multe provocari in plan personal, o perioada in care am simtit ca am mai degraba nevoie de un stingator de incendii decat de un declansator de incendii, asa ca am vrut sa stau departe de metoda pentru un timp, care s-a dovedit a fi de 2-3 luni. Desi in acest timp mi-am pus intrebari si am avut multe indoieli in privinta metodei, in final, invatata sa imi asum responsabilitatea asupra emotiilor mele, am concluzionat ca starea aceea de rau avea sigur legatura doar cu mine si experienta pe care am trait-o a fost mai degraba o dovada a puterii si eficientei metodei si mai putin a nocivitatii ei (mi-as fi dorit ca la acel moment, si in altele de dinainte si dupa, sa fi avut acces la mai multe informatii, ca sa privesc lucrurile dintr-o perspectiva mai putin naiva). La momentul respectiv insa, cu aceasta concluzie in minte, am reluat practica metodei si, treptat, mi-am regasit increderea si entuziasmul in metoda, pastrand insa o anumita distanta fata de comunitatea creata in jurul metodei si devenind mai rezervata inclusiv in privinta implicarii mele in echipa de organizare.

Picatura care a umplut paharul

Datorita contextului personal dificil, nu am mai putut participa in acelasi an la ultimul modul din programul de formare si l-am parcurs de-abia un an mai tarziu, in iulie 2015.

  • “Life Transformation Week” – a avut loc in Olanda, facilitat de catre Brandon, 2690 EUR + transport + cazare = aprox 3500 EUR.

Avand inca proaspata in minte experienta de la “No Ego Retreat”, eram cumva rezervata in privinta experientei care urma. Am fost insa asigurata ca, daca “No Ego Retreat” este tulburator, “Life Transformation Week” va fi “o revarsare de Gratie”. Sperand la ceva mai linistit si bucuroasa ca am ajuns in sfarsit la finalul programului de formare si ca, in curand, voi fi libera sa ies din tot acest sistem, am avut o cu totul alta stare la inceputul acestui retreat. M-am dus acolo foarte echilibrata, calma, m-am simtit foarte bine in cadrul grupului de Practicieni in metoda „Calatoria” si, detaliu important, de aceasta data am ocupat locurile din ultimele randuri, ceea ce oferea vizibilitate catre tot ceea ce se intampla atat in fata, cat si in spatele salii. Cu starea de bine cu care am pornit, nicidecum nu ma asteptam ca acest retreat sa fie din nou plin de atat de multe surprize, dintre cele mai neplacute, incat sa marcheze nu sfarsitul programului de formare, ci sfarsitul intregii mele practici cu metoda “Calatoria”.

In primul rand, in timpul acestui retreat a fost foarte mult utilizata tehnica de “dizolvare a ego-ului” predata la modulul anterior si de aceasta data mi-a devenit mai clar si in ce consta si de ce am simtit intuitiv sa fug din sala cand a venit momentul utilizarii ei la seminarul anterior. Tehnica se numeste foarte sugestiv “tehnica devoratoare” (devour technique). Daca pana atunci procesul “Calatoria” fusese pe principiul “touch and go” (accesezi emotia si mergi mai departe), de aceasta data era complet diferit. Indicatiile erau sa parcurgi straturile emotionale pana cand ajungi la cea mai puternica emotie (furie, frica, etc) si, in loc sa mergi mai departe, indicatiile lui Brandon si cele extrase din script erau ca iti tii partenerul cu capul in emotie, ii sugerezi sa isi imagineze ca nu exista altceva decat acea emotie, ca ramane in ea pentru totdeauna, apoi il inviti sa ii permita emotiei “sa il devoreze, sa il anihileze, sa faca ce vrea cu corpul lui”. Ca si cum tehnica in sine nu ar fi suficient de infioratoare, a urmat apoi momentul de cosmar al constatarii consecintelor pe care le poate avea aplicarea acestei metode. Ceea ce se intampla este ca persoana respectiva isi pierde controlul initial asupra corpului, in sensul ca incepe sa tremure, sa aiba spasme, convulsii necontrolate, isi misca mainile, picioarele, trunchiul si capul necontrolat, rade sau plange necontrolat, ii paralizeaza temporar diferite parti ale corpului si, in final, isi pierde cunostinta, toate aceste stari tinand zeci de minute. Cei care intrau intr-o astfel de stare erau intinsi pe jos sau transportati (ca sa nu spun tarati) afara din sala (de exemplu in fata usii si chiar langa cabinele translatorilor), facandu-se un fel de priveghi in jurul lor in timp ce treceau prin acest proces, fara ca ei sau cei din jurul lor sa poata interveni in vreun fel. Ceea ce se intampla psihic in timpul acestui proces este ca subconstientul compenseaza toata suferinta fizica printr-o experimentare a unei pseudo-“Surse”, cei care au experimentat procesul afirmand ca au trait stari profunde de pace, prezenta si iubire neconditionata (!), fiind insa destul de reticenti in a afla ce s-a intamplat cu corpul lor in tot acest timp. Si astfel, ceea ce eu cunoscusem si practicasem ca fiind o metoda blanda, s-a transformat intr-o metoda foarte violenta, iar ceea ce stiam despre efemeritatea emotiilor s-a transformat in ferocitatea lor.

O noutate la fel de infioratoare a fost si modificarea discursului lui Brandon in ceea ce priveste atitudinea fata de emotii. Daca pana acum ni se recomanda sa invatam sa tratam emotiile ca si copiii, acum ni s-a recomandat sa acceptam aceasta forma de eliberare fizica de ele, cu argumentele ca animalele (gazelele cel putin) se elibereaza de trauma scuturandu-se instinctiv…. Sesiunile de yoga (la care de altfel am renuntat sa particip) erau special concepute pentru a activa astfel de manifestari.

O alta mare surpriza a fost constientizarea faptului ca “Gratia” despre care mi s-a spus ca urma sa se reverse in aceste zile, si care era de fapt intentia ultima a metodei in general si a acestei tehnici in particular, este… trezirea energiei Kundalini (iar pe cei care considera ca aceasta “nu este altceva decat energie sexuala” sau “ confirmare starii de iluminare”, ii invit sa nu mai creada atat de usor ce li se spune, ci sa studieze un pic mai mult subiectul si sa isi foloseasca si logica si bunul simt in acest demers). Acesta era efectul ultim al acelor manifestari fizice ingrozitoare, iar trezirea acelei energii era la fel de violenta ca si procesul in sine, fiind participanti care incepeau sa se miste violent in fata si in spate in scaune, sa se scuture, sa tresalte in scaune, ajungand chiar pana la punctul in care aproape sa se rastoarne cu scaunele datorita acelor trairi. Acela a fost pentru mine inca un moment de soc si eram la fel de socata sa vad cum erau traineri care radeau sau conversau relaxat in timp ce participantii aveau astfel de experiente… Fara sa stiu prea bine ce inseamna aceasta energie, ce este cu ea, care este sensul “trezirii” ei, m-am trezit ca ma aflu intr-un grup de oameni care isi doreau cu ardoare aceasta experienta, care isi doreau sa experimenteze astfel “iluminarea”. O intentie complet de diferita de a mea, care ma aflam acolo doar pentru ca era obligatoriu, doar ca sa invat tehnici noi si, speram eu, utile, fara sa am pretentia ca as putea accede o astfel de stare si, cu atat mai putin, sa am naivitatea (sau inconstienta) sa cred vreo secunda ca o astfel de stare ar putea fi atinsa in cateva ore, sau cel mult, intr-o formare de un an (am descoperit ulterior ca exista in oferta spirituala actuala chiar si stari de iluminare accesate intr-un singur weekend…) Acela a fost punctul in care am devenit si foarte revoltata si foarte furioasa pentru ceea ce se intampla in jurul meu. Ma simteam pacalita. Aveam sentimentul ca sunt fortata sa particip la niste practici despre care nu am fost informata, la care nu mi s-a cerut acordul sa particip, pentru un scop pe care nu mi-l doream si care aveam sentimentul ca imi este impus. Sesiunile de yoga, discursul lui Brandon, exercitiile, trainerii, participantii pareau ca toate colaboreaza pentru trairea acelei experiente infioratoare despre care Brandon afirma cu nonsalanta ca este “o binecuvantare, ca este pogorarea Sfantului Duh…”

Peste furie si revolta, s-au adaugat treptat stari de frica si incordare continue. Initial am fost mai rezervata, m-am gandit ca poate nu este totul atat de rau cum pare, incercam sa extrag si lucruri pozitive din ceea ce se intampla, imi spuneam ca poate este mintea mea cea care exagereaza (Brandon de altfel introduce foarte “elegant” aceasta stare de confuzie afirmand ca “tipologiile mentale considera ca este ceva rau, necurat in astfel de experiente”), trainerii si participantii imi spuneau si ei ca mintea mea este de vina ca vad lucrurile asa, ca ar trebui sa ma relaxez si sa ma abandonez (catre ce??), iar eu nu mai stiam pe cine si ce sa cred, asa ca nu ii credeam nici pe ei, nici mintea mea. In aceasta stare de confuzie, modul in care am reusit sa imi gasesc cumva linistea a fost sa formulez o rugaciune. Si rugaciunea mea a fost ca, daca mintea mea este cea care ma impiedica sa experimentez ceva ce este bun pentru mine, atunci sa fiu sustinuta sa o imblanzesc. Dar daca aceasta experienta nu este buna pentru mine, atunci sa fiu sustinuta sa imi pastrez discernamantul. Acela a fost momentul in care cel care a castigat a fost discernamantul si, in baza lui, am incetat sa merg la sesiunile de yoga, sa particip la meditatii, am devenit extrem de vigilenta in timpul exercitiilor, am fost foarte alerta la toate manifestarile celor din jurul meu (erau participanti care incepeau din senin sa tremure puternic si sa salte pe scaune, razand necontrolat si cu privirea pierduta), am inceput sa devin constienta de campul energetic din jur, foarte apasator, intruziv si in interiorul caruia aveam sentimentul ca trebuie sa ma lupt pentru a-mi pastra libertatea de a alege ce imi doresc sa se intample sau nu cu mine. Singurul loc in care ma simteam in siguranta era afara, in natura, departe de sala de training. Simteam ca doar acolo ma pot detensiona si respira.

Ramanand vigilenta si incercand sa inteleg ce se intampla, am inceput sa ii observ tot mai atent pe cei care aveau astfel de experiente. Am auzit de la ei declaratii cum ca se simteau Prezenta, ca sunt una cu natura, cu peretii, ca pot trece prin pereti (cu greu m-am abtinut sa ii invit sa testeze asta, ca sa isi revina mental), ca li se activeaza diferite simturi si capacitati (ma intrebam insa ce se intamplase cu bunul lor simt cand s-au dezvoltat celelalte…), si erau altii care ii ascultau cu fascinatie sau admiratie. Fara a fi in masura sa apreciez autenticitatea si beneficitatea acestor trairi, pot spune ca in majoritatea cazurilor, vedeam din pacate doar niste oameni confuzi, as spune chiar cu inceput de dezechilibru mental, care trecusera (din prea mare incredere, din disperare, din inconstienta sau din curiozitate) printr-o experienta pe care nu o intelegeau si careia ii dadeau explicatiile pe care fusesera cu multa maiestrie (ca sa nu spun manipulare, stare de hipnoza in masa) instruiti sa i le dea… In jurul meu se discuta de asemenea cu multa usurinta despre tot felul de experiente din vieti anterioare, despre arderea karmei pentru incheierea ciclului vietilor pe Pamant, despre accesarea campurilor akashice si a inimii universale, participantii se recunoasteau in roluri jucate intre ei si in alte vieti (in mod curios, de mine nu si-a amintit nimeni, lucru pe care l-am si comentat de altfel acolo).

A fost apoi important pentru mine sa inteleg daca astfel de manifestari pot aparea doar prin aceasta tehnica si raspunsul a fost ca nu, o parte dintre practicantii metodei au experimentat astfel de situatii cu oamenii chiar inainte de a participa la modulele avansate. Mi-am amintit de altfel si cateva episoade peste care am facut greseala sa trec cu prea mare usurinta atunci cand s-au intamplat: episodul paraliziei pentru aproape o ora a unei participante la un workshop introductiv (in naivitatea mea, am gasit atunci cu totul alte explicatii care, desigur, nu blamau metoda), situatia fiind solutionata prin interventia unui participant printr-o alta tehnica; episodul unor astfel de trairi experimentate de catre o participanta chiar la prima ei participare la seminarul “Journey Intensive” si episodul experimentarii unor astfel de trairi de catre un participant inclusiv la “Manifest Abundance Retreat”. Reactia mea la cele vazute acolo a fost surprinzatoare pentru o parte dintre colegi, care vazusera déjà multe alte astfel de experiente si la “No Ego Retreat” si nu intelegeau de ce mi se par mie in neregula. Doar ca eu la acel modul, dupa cum am povestit, din motive pe care inca nu le inteleg, am fost atunci foarte “in lumea mea” si prea putin prezenta la aceste aspecte din jur. Acum insa ca le vedeam, i-am rugat pe ceilalti sa pastreze o anumita distanta fata de mine, sa inceteze sa imi tot spuna cum ar trebui sa gandesc si ce ar trebui sa fac, impresia mea fiind ca sunt inconjurata de oameni care si-au pierdut mintile, aflati parca intr-o stare de hipnoza profunda, crezand si facand tot ceea ce li se spunea de pe scena…

A mai fost important si sa inteleg daca astfel de manifestari ingrozitoare sunt o experienta unica, sau daca se repeta. Din ce am observat la ceilalti participanti, pare sa fie o experienta care se repeta, actionand de fapt aceleasi efecte de obisnuinta sau de adictie despre care am scris anterior si care sunt duse la un alt nivel (din blande, emotiile devin feroce, ceea ce genereaza o nevoie si mai mare de a experimenta o eliberare si mai mare…). In plus, pare ca in subconstient se deschide un fel de cutie a Pandorei si incep sa iasa in mod spontan la suprafata emotii foarte puternice. Mai multi practicieni au recunoscut de altfel faptul ca, odata cu experimentarea frecventa a metodei, au inceput sa iasa la suprafata tot felul de emotii despre care nu aveau nici cea mai mica idée si care par ca nu se mai termina… Din punctul de vedere al metodei, acesta este un proces spontan, continuu, de eliberare, insa perceptia mea asupra lui este ca poate deveni un cosmar. Iar faptul ca punctul in care procesul poate deveni astfel se poate afla oriunde, este demonstrat si prin experienta unei doamne careia, dupa doar un proces “Calatoria” facilitat chiar de catre un trainer si chiar in cadrul “Journey Intensive”, i s-au declansat puternice atacuri de panica, necesitand in final interventie psihiatrica. Este foarte posbil ca astfel de consecinte sa apara si dupa simpla utilizare a script-ului inclus in cartea “Calatoria”.

Mi-a mai atras atentia si lejeritatea cu care Brandon a abordat in acest retreat subiectul sexualitatii. Si nu doar ca aspect in sine asupra caruia pot exista diferite blocaje emotionale, ci mai ales lejeritatea cu care a povestit despre propria viata sexuala, despre faptul ca ea crede intr-o sexualitate libera, in interiorul sau in afara relatiei. A fost surprinzator si comentariul ei fata de un participant din sala, un barbat in varsta de aprox 30 ani, care a rugat-o sa ii dea voie sa vina alaturi de ea pe scena. Ajuns pe scena, participantul respectiv a spus “Oh, shit!” si, dintre toate raspunsurile posibile si mult mai adecvate locului si momentului, Brandon a gasit de cuviinta sa raspunda foarte spontan “A fost tot atat de bine pentru tine cum a fost si pentru mine?”…

Un alt moment pe care l-am digerat foarte greu a fost acela in care, in timp ce stateam in picioare si ne faceam masaj unii altora, Brandon ne-a incurajat sa invitam in spatiul din sala sufletele persoanelor dragi decedate, ca sa se bucure si ele de energia si “gratia” din sala, si sa atingem apoi persoana din fata noastra ca si cum ar fi chiar persoana decedata… Pai se presupune ca sufletele acelea sunt déjà intr-un spatiu luminos si plin de iubire, nu? De ce ar mai avea nevoie sa aiba aceasta experienta si cum ar putea “lumina” din sala sa fie pentru ei o experienta mai puternica decat cea experimentata acolo unde sunt déjà? Si de ce ar trebui sa ma identific eu cu sufletul unei persoane decedate sau de ce ar trebui sa ating pe cineva ca si cum ar fi una??

In plus, in cadrul acestui modul Brandon vorbeste cu multa usurinta despre practici avansate de yoga care in niciun caz nu mi se pare potrivit a fi tratate cu atat de mare superficialitate. Experienta Kundalini este una dintre aceste practici si Brandon povesteste cum ea a fost practicanta yoga in multe alte vieti, cum a accesat aceasta stare in mod spontan inca de la prima meditatie, cum a crezut ca este posedata si apoi si-a revenit, cum a meditat din nou pana a trait acea stare de iluminare timp de (tot) 6 saptamani, si cum era prea greu, pentru ca in acea stare de prezenta era dureros sa simta cum trece motocicleta prin ea… O alta experienta tratata cu aceeasi superficialitate este Kumbakha, o practica prin care, prin controlul respiratiei (sau spontan, cu un proces “Calatoria” bine ghidat…), la un moment dat te desprinzi de minte si de corp si plutesti in libertate deplina (!), fara sa mai stii unde iti este corpul (ceea ce dupa parerea lui Brandon nu este grav, este suficient sa iti spuna cineva unde iti sunt buzele si sa iti dea ceva dulce si te orientezi tu apoi cumva) sau sa iti mai doresti neaparat sa revii in corp (cei din jurul tau te pot striga, ca ii auzi cumva, dar revii cand crezi tu (??!!).

Cu aceeasi usurinta, Brandon a explicat si cat de simplu este sa folosesti metoda si cu persoane demonizate/ posedate… De altfel, povesteste ea, chiar s-a intamplat un astfel de caz la unul dintre modulele avansate si, desi experienta a fost destul de inspaimantatoare pentru cei prezenti, a apelat la armele cele mai puternice (i-a invocat adica pe Iisus si pe Buddha), a indemnat participantii sa incanteze impreuna mantra “Om” si gata, s-a rezolvat (!)

Si, ca si cum nici toate acestea nu ar fi suficiente, desi specifica faptul ca legal nu este permis, incurajeaza totusi practicantii sa foloseasca metoda inclusiv pentru cazuri psihiatrice precum comportament obsesiv-compulsiv, schizofrenie, in conditiile in care programul de formare asigura doar niste abilitati minime chiar si pentru gestionarea unor situatii terapeutice, multi dintre cei in curs de formare fiind, din pacate, departe a fi in primul rand ei insisi niste oameni armoniosi si echilibrati.

Acestea si multe altele au transformat pentru mine acest retreat intr-un cosmar care de-abia asteptam sa se incheie, pe care cu greu am reusit sa il traiesc, sa il inteleg si sa pot sa povestesc despre el (eram atat de tensionata si speriata de ceea ce se intampla, incat, ca sa nu ii ingrijorez pe cei apropiati, am facut efortul de a pretinde pentru cateva minute, odata la 2-3 zile, ca totul este in regula si ma simt foarte bine).

 

Dincolo de aparenta frumusete a metodei

Ajunsa inapoi in tara, cand credeam ca tot cosmarul s-a terminat, m-am confruntat inca din prima noapte cu stari de rau pe care nu le-am mai experimentat pana acum in viata mea si despre care inca nu am puterea sa povestesc public. Ceea ce mi-a fost de foarte mare ajutor in aceasta perioada a fost prezenta unor oameni dragi si pozitivi in jurul meu, incurajarile lor, luciditatea si puterea lor de a-si pastra increderea in timpul momentelor mele de disperare si, nu in ultimul rand, o practica pe care am inteles acum cat de mult o desconsideram pentru ca nu o intelegem si nu o cunoastem cu adevarat: rugaciunea.

Treptat, pe masura ce mi-am revenit, mi-am facut curaj sa incep sa caut, sa documentez, sa inteleg ce s-a intamplat de fapt acolo si, de la o zi la cealalta, raspunsurile au inceput sa apara:

● prima constatare a fost ca majoritatea practicilor folosite pe parcursul programului de formare sunt practici folosite, cu mult success, in cadrul a diferite secte americane pentru inducerea de stari de transa hipnotica in masa. Ca sa mentionez doar cateva dintre acestea:

– “imbibarea in Gratie Divina” (“soaking”) – este un cuvant pe care l-am auzit spus de catre Brandon la fiecare meditatie. Este vizualizarea ghidata in timpul unei transe hipnotice. Este ceea ce Brandon face inca de la seminarul de baza, atunci cand conduce participantii in meditatie profunda, ii lasa in acea stare pentru cateva minute, iar apoi ii invita, soptit, sa se “scufunde” si mai profund in ea, prelungind meditatia cu alte cateva minute.

– “ventilarea energiei” prin fluturarea palmelor – este un gest pe care oricine a deschis ochii macar o data in timpul unei meditatii l-a putut observa la Brandon, ca si cum atinge sau face sa se miste ceva in jurul ei, practica folosita de asemenea inca de la seminarul Journey Intensive

– invocari ale unui “foc feroce” care sa se pogoare peste participanti, invocare prezenta inca de la meditatiile pe care le face cu trainerii pentru seminarul “Journey Intensive” si care creeaza de altfel cadrul in care se desfasoara si se “imbiba” apoi participantii la seminar

– “suflatul de energie” in afara camerei si in camera (care mie mi s-a parut intotdeauna cel putin ridicol si inca nu inteleg cum ar putea cineva sa creada sau sa participe la asa ceva…), efectuat in grup, sub ghidarea unui facilitator, practica si ea intalnita inca de la seminarul Journey Intensive

– transa hipnotica prin dans in grup – folosita de asemenea inca de la seminarul Journey Intensive. La ultimul modul am putut observa apogeul acestei practici, cand aproape 150 de participanti cantau si dansau foarte … liber pe o melodie prin care era invocat Krishna, unii dintre ei parand sa devina disponibili si pentru stari de … uniune cu ceilalti, disponibilitate exprimata foarte evident prin dansuri languroase in doi.

– imitarea animalelor prin sunete si miscari – mare mi-a fost uimirea (nu stiu cum de inca ma mai lasam surprinsa de toate acestea…) cand dupa o pauza, la revenirea in sala, am fost invitati sa ascultam o melodie din “Cartea Junglei”, apoi sa ne taram pe jos, sa ne miscam si sa scoatem sunete ca animalele din cantec, in timp ce Brandon intra si ea in joc alaturi de noi imitand pe scena, la microfon, sunetele facute de o leoaica… Totul era, bineinteles, un joc inofensiv prin care sa intram in starea de “playfulness” necesara pentru aplicarea metodei cu… copiii (??!!!)

– verificarea starii de transa a grupului prin accese de ras – sunt usor de identificat si recunoscut momentele in care, dupa o meditatie, Brandon priveste in liniste in sala, dand impresia ca vede ceva ce tu nu poti vedea, iar apoi incepe sa rada scurt, da aprobator din cap in timp ce rasul ei reverbereaza in sala si este aproape instantaneu copiat de catre participanti, moment in care isi lasa multumita capul pe spate si rade cu pofta, din nou imitata de catre participanti, totul transformandu-se intr-un moment aparent inofensiv de … bucurie.

● a doua constatare a fost aceea ca scopul tuturor acestor practici, intentia cea mai inalta (daca o putem numi asa) este trezirea energiei Kundalini, toate starile socante pe care eu le-am observat la ultimul modul fiind stari obisnuite in cazul trezirii fortate a acestei energii, practica nerecomandata nici macar de catre misticii indieni, existand online o multitudine de materiale care vorbesc despre pericolele potentiale, declansarea de diferite boli sau dezechilibre mentale fiind cateva dintre acestea.

● mai mult decat atat, continuand cercetarile, am descoperit si ca exista mai multe cai/ practici yoga pentru accesarea acestei energii, una dintre ele fiind chiar trairea organica a emotiilor (adica exact trecerea prin straturile emotionale inclusa in metoda “Calatoria”), aceasta practica implicand confruntarea cu energii vitale joase (emotii de vibratie joasa, cum ar fi frica, furia etc) si accesarea fortata a energiei intr-un moment in care exista un risc foarte mare sa nu fii pregatit, motiv pentru care aceasta cale este considerata inclusiv de catre diferiti mistici indieni ca fiind periculoasa. De altfel, Brandon insasi recunoaste intr-un interviu disponibil online faptul ca metoda nu este foarte bine primita in India, fapt confirmat si usor de verificat inclusiv prin numarul surprinzator de mic de practicieni de acolo.

● si, cand credeam ca am ajuns la capatul cercetarilor, a mai aparut inca o surpriza pe care nu stiu inca in ce fel sa o interpretez. Surpriza a fost descoperirea faptului ca procesul “Calatoria” (inclusiv o parte dintre tehnicile avansate predate la seminarul Journey Intensive) este aproape identic cu un proces NLP creat in aproximativ aceeasi perioada, decorat in plus cu multe artificii spirituale. Procesul se numeste “Core Transformation Process”, creat de catre Connirae Andreas. Pe aceia dintre voi care sunt curiosi, chiar ii invit sa studieze informatiile disponibile despre acest proces. Facand acest lucru, am avut de mai multe ori sentimentul ca citesc despre acelasi proces, despre aceleasi promisiuni si acelasi text, doar ca pe site-uri diferite… Intalnind-o pe Brandon, m-am gandit deseori ca metoda in sine este mai putin inspiratie divina cat o imbinare maiestrita a altor tehnici care stia déjà ca functioneaza (hipnoza, NLP, terapie cu ingeri etc), bine marinata in practici hinduse in trend cu nevoile consumatorilor de spiritualitate, bine promovata prin tehnici de marketing invatate de la experti in domeniu, insa sa constat aceasta coincidenta a fost déjà cam mult pentru mine si daca cineva are mai multe informatii care sa elucideze gradul foarte mare de asemanare dintre cele doua metode, sunt binevenite.

 

O perspectiva (ceva mai) obiectiva

In timp ce scriam povestea experientei mele, am stat de multe ori si m-am intrebat cum de m-am incapatanat eu sa ajung pana aici, cand aveam motive mai mult decat suficiente sa fi renuntat déjà de mai mult timp. Singurele explicatii pe care am putut sa le gasesc au fost entuziasmul si increderea in metoda pe care mi le-am pastrat nealterate in tot acest timp, confirmate si sustinute prin rezultatele pe care le vedeam atat la mine, cat si la alti oameni. Nu pot si nici nu vreau sa contest cat de multe lucruri am invatat despre mine insami si despre viata si cat de mult am evoluat ca om in acesti ultimi ani, asa cum nu vreau sa reneg nici sentimentele de recunostinta si implinire pe care le-am simtit de atatea ori fiind martora la diferite procese de dezvoltare emotionala facilitate prin aceasta metoda.

Este insa la fel de adevarat ca au fost si alte modalitati de lucru cu mine insami si cu ceilalti pe care le-am folosit in acest timp (coaching-ul fiind una dintre cele mai importante) si ca este dificil de cuantificat ce si cat din aceste schimbari se datoreaza unei metode sau alteia.

La fel de adevarat este ca au mai fost si alte persoane care au folosit metoda in aceeasi perioada cu mine, iar procesele noastre de evolutie sunt foarte diferite, cu rezultate diferite. Se naste astfel, din nou, intrebarea, cat este vorba despre aportul metodei si cat este vorba despre aportul altor factori?

O alta perspectiva de luat in calcul ar fi si ca au fost situatii (personale sau intalnite in practica mea) pe care am incercat sa le abordez cu ajutorul acestei metode si nu a functionat, solutionand diferitele aspecte emotionale prin alte modalitati.

In plus, atunci cand vorbim de schimbarea starilor emotionale, fara sa fie integrate si mental si faptic (cum, din pacate, se practica in majoritatea sesiunilor facilitate prin aceasta metoda), rezultatele sunt dificil de monitorizat, putand fi si induse sau auto-induse sau limitandu-se la experimentarea unei stari de bine pe loc si atat…

Privind dintr-o perspectiva obiectiva, daca cineva ar incepe sa faca niste statistici cu procentul cazurilor in care apar rezultate semnificative, cel mai probabil ar descoperi ca acestea apar de fapt aleator, fiind influentate de un intreg cumul de factori, contributia metodei fiind dificil de cuantificat. Un exemplu foarte simplu este ca, asa cum exista cateva cazuri de persoane care declara ca s-au vindecat de cancer cu ajutorul metodei (pastrand rezerva de verificare a dovezilor medicale inainte de a acorda credit acestor afirmatii), exista si persoane (inclusiv Practicieni acreditati in aceasta metoda) care nu au reusit sa se vindece nici dupa utilizarea frecventa si indelungata a metodei. Ramane in continuare intrebarea: ce a facut diferenta? In niciun caz nu pare sa fi fost metoda.

 

Sfarsitul calatoriei mele cu metoda “Calatoria”

Imi dau seama ca, pentru cei care nu au inca experienta directa a tot ceea ce am relatat mai sus si care au experimentat pana acum doar ceea ce se prezinta ca si “beneficii ale metodei”, toata aceasta poveste poate parea o mare surpriza (asa cum, de altfel, a fost si pentru mine) si poate fi mai greu de crezut la inceput, metoda in sine contribuind la crearea acestei perceptii prin factori despre care am scris anterior.

Din momentul in care am realizat ce este dincolo de metoda, care este cadrul in care a fost creata, care sunt efectele care pot aparea in urma aplicarii ei si gradul de risc privind aparitia acestora, constiinta mea pur si simplu a hotarat pentru mine si nu imi mai permite sa continui in aceasta directie. Chiar si asa, in demersul meu de renuntare la utilizarea metodei, am constientizat si m-am confruntat cu propria mea forma de adictie: aceea de a face bine, de a ma sustine pe mine si pe ceilalti prin aceasta metoda si am simtit un profund sentiment de pierdere: pierderea tuturor oportunitatilor de a mai genera in acest fel schimbari pozitive in viata mea si a celorlalti.

Acesta a fost sentimentul care m-a determinat sa explorez si perspectiva ceva mai obiectiva de mai sus, pe care nici macar nu o luasem in considerare pana acum. Am ajuns astfel la concluzia ca nu metoda in sine a generat rezultatele pozitive de care m-am bucurat pana acum, ci mai degraba principii generale, larg cunoscute si acceptate, cum ar fi constientizarea si asumarea propriilor emotii, compasiunea si iertarea. Iar acestea au existat inainte sa existe metoda “Calatoria” si continua sa existe si in afara ei, independent de ea. Si nimeni si nimic nu ma impiedica sa folosesc in continuare aceste principii, de sine statatoare, in afara cadrului metodei, fara a permite ca ele sa fie in continuare un carlig prin care sa ma trezesc prinsa/ sa ii atrag si pe ceilalti in plasa altor practici care nu au nicio legatura cu principiile si valorile mele si nimeni si nimic nu ma mai poate face sa ma razgandesc in aceasta privinta.

Nu mi-a fost deloc usor si nici placut sa povestesc si sa documentez tot ceea ce am scris mai sus. Motivele pentru care am persistat in acest efort au fost glasul constiintei, sentimentul datoriei fata de toti cei catre care am recomandat metoda si fata de toti cei care au experimentat-o in sesiuni individuale sau evenimente facilitate de catre mine, preocuparea ca exista practicieni ai metodei care considera tot ceea ce am descris eu mai sus ca fiind normal si de aplicat mai departe cu alti oameni, recunostinta de a fi putut trece prin toate aceste experiente cu consecinte aproape nesemnificative in raport cu tot ceea ce mi s-ar fi putut intampla si intentia ca aceste informatii sa ajunga la cat de multi oameni posibil, astfel incat sa poata alege pentru mai departe in cunostinta de cauza.

Am inclus in aceasta relatare si informatii pe care initial mi-am luat angajamentul sa le pastrez confidentiale. Am considerat insa ca scopul cu care am scris acest articol este mai presus decat acest angajament, cu atat mai mult cu cat sunt unele aspecte care ar merita investigate nu doar din punct de vedere moral, ci inclusiv legal. Mi-as fi dorit foarte mult ca pe parcursul experientei si formarii mele in aceasta metoda sa imi fi impartasit cineva cu aceeasi deschidere si onestitate tot ce a insemnat aceasta experienta, mi-ar fi fost mult mai usor sa discern in multe momente si mi-am dorit ca, daca tot am ajuns pana aici, macar eu sa le ofer altora aceasta posibilitate.

Mai departe, am incredere ca imi este recunoscuta si respectata libertatea de a-mi fi trait experienta mea cu metoda “Calatoria” asa cum am trait-o si de a-mi fi spus povestea mai departe asa cum am spus-o, dupa cum m-a indrumat sufletul meu. Recunosc si respect, in egala masura, libertatea fiecaruia de a intelege din povestea mea, de a discerne si de a alege dupa cum ii ghideaza constiinta. In ceea ce ma priveste, inchei in pace cu mine insami aceasta tumultuoasa experienta cu metoda “Calatoria”, cu fruntea si inima din nou sus, cu lectia confirmata ca am fost creati si cu minte si cu inima ca sa le folosim pe amandoua. Iar evolutia nu inseamna nicidecum amortirea unei parti in favoarea celeilalte, ci mai degraba sa le tinem pe amandoua treze si in armonie.

 


LATER EDIT:

Pentru argumente suplimentare privind informatiile cuprinse in acest articol, va invit sa urmariti si comentariile adaugate de catre cititori la finalul acestuia.

Ca urmare a experientei traumatice generate de parcurgerea programului de formare ca si Journey Practitioner, am initiat si un demers de recuperare, pe cale amiabila, a costurilor generate de participarea mea la acest program. Solicitarea mea, insa, a fost in mod oficial refuzata.

Mai mult decat atat, din corespondenta cu reprezentantii oficiali The Journey, au rezultat si urmatoarele informatii care am considerat ca este util sa fie disponibile si public:

  • experienta mea cu metoda “Calatoria” nu este singulara
  • desi metoda isi aroga (direct sau indirect) meritul pentru schimbarile pozitive care pot aparea in starea fizica, emotionala sau chiar in contextul de viata al celor care o experimenteaza, declina totusi orice fel de responsabilitate pentru schimbarile mai putin pozitive care pot, de asemenea, sa apara.
  • desi in mod oficial nu este recunoscut niciun efect negativ pe care l-ar putea genera practicarea metodei, echipa The Journey s-a asigurat ca exista totusi o acoperire legala in cazul aparitiei vreunuia. Fiecare participant afla, dupa ce s-a inscris la eveniment si dupa ce a achitat contravaloarea seminarului, ca intra sub incidenta urmatorului disclaimer: “Journey Evens Ltd nu isi asuma nicio responsabilitate si nicio raspundere pentru orice prejudiciu, pierdere sau dauna survenita ca urmare a increderii acordate informatiilor si materialelor oferite si utilizarii acestora in cadrul sau in afara seminariilor sale.” Daca metoda nu implica, intr-adevar, absolut niciun risc, de ce ar fi o astfel de clauza necesara? In plus, din punctul meu de vedere, un astfel de disclaimer nu exclude in niciun fel responsabilitatea morala, atunci cand si daca aceasta este considerata importanta.
  • si pentru ca vorbim de responsabilitate morala (sau de lipsa ei), desi metoda este oficial considerata si promovata ca fiind exclusiv pozitiva si in mod cert profund transformatoare, creatorii si sustinatorii ei nu au fost totusi dispusi sa isi asume riscul unei politici de „money back guarantee”. Cu alte cuvinte: esti incurajat sa ai incredere in metoda, ti se aduc multe argumente privind impactul ei pozitiv si, daca se intampla sa crezi aceste lucruri, sa participi la un eveniment si sa nu functioneze pentru tine sau chiar sa iti faca mai mult rau, este doar responsabilitatea si problema ta, inclusiv riscul pe care ti-l asumi din punct de vedere financiar.

Alegerea privind practicarea metodei ramane, desigur, in continuare la latitudinea fiecaruia.

69 Comments

  1. Încă una: în carte scrie că s-a vindecat singură, într-o săptămână, din trauma suferită în urma faptului că soțul a înșelat-o și în cele din urmă a părăsit-o.
    Realitatea nu pare să confirme aceastră vindecare. Este de mulți ani alături de un bărbat pe care îl place și-l apreciază și totuși nu a avut suficientă încredere în el încât să se căsătorească. Se pare că încă se teme că un eventual bărbat, soț ar putea să o facă să sufere la fel de mult ca și primul soț.

  2. Mulțumesc mult, Alina pentru acest articol!
    Și îmi pare rău că a trebuit să treci prin atâtea cu acest fals și dezechilibrat guru!

    Am citit cartea la recomandarea unei psihoterapeute din București, mi-a plăcut dar nu mă vedeam practicând această metodă singură, poate doar, la un moment dat, când mă simțeam pregătită, cu un trainer experimentat.
    Articolul tău mi-a deschis ochii și mi-a economisit banii 🙂 pentru că aveam de gând să mă duc (la un moment dat) la seminarul lui Brandon din București.

    Cred că pentru mine, metoda ar fi avut consecințe tragice, având în vedere că sufăr de depresie cronică și intoleranță la stres. Uf! Doamne, Doamne m-a ocrotit!
    Și eu cred foarte mult în puterea rugăciunii. Numai rugăciunea m-a susținut în anii grei și încă mă susține.

    Am făcut mai mulți ani psihoterapie cu tot felul de psihoterapeuți proști și dezechilibrați (suntem în România, acum 16 ani nu existau școli de psihoterapie, etc. etc.), ceea ce m-a transformat într-un fel de autodidact în ceea ce privește psihoterapia.
    Ce vreau să spun este că chestia cu ”anomaliile de comportament sexual” ale lui Brandon se întâlnesc la toate femeile abuzate sexual și care nu s-au vindecat din acele traume. A! Și uite că acum a răsărit ideea că dacă ea nu s-a vindecat din traumele pe care le-a suferit prin metoda ”Călătoria” cum naiba poate și își permite să pretindă că îi poate vindeca pe alții? Off…

    Încă o dată, mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc și mult succes în viitor, în toate proiectele tale!

  3. Imi pare rau ptr tine ca ai trecut prin atatea,e trist.Jalnic.Eu n+am auzit de cartea asta si de oamenii astia.Cred ca au facut bani grei manipuland oameni sinceri.Trist…o ciorba de vorbe si manipulare ptr bani

  4. Alina Hoanta pur si simplu nu inteles sa aleaga tot ce-i bun. Si răpește posibilitatea unor oameni sa atingă aceasta metoda sa vada singuri despre ce-i vorba. Nici Alina nu-i perfectă, nici Brandon. Metoda, însă, este simplă și puternică, merita sa fie cunoscută. Articolul defaimeaza o persoana si arunca deoparte si metoda, ceea ce este lipsit de logica.

  5. Buna ziua, vreau sa impartasesc si eu mica mea experienta. Am auzit de „Calatoria” la un coleg cu care particip la un curs. Dupa o luna am cumparat-o si am inceput sa o citesc. In aproape doua zile am ajuns la jumatatea cartii. Fiind intr-o perioada vulnerabila am ramas profund emotionata si mai mult decat atat. Ma simteam chiar trista si plina de durere, apoi mi-am intrebat Sinele meu divin ce se intampla si care este motivul pentru care am reactionat chiar atat de profund. Cuvintele din carte parca imi erau adresate mie. I-am spus Sinelui meu divin sa imi arate un semn care sa imi dea o explicatie, si m-a adus direct la acest articol.
    Multumesc Alinei pentru impartasirea cu noi si voi indruma acele putine persoane carora le-am recomandat cartea. Eram entuziasmata la maxim.

  6. Bai tovarăși, de ce nu va apucați și de Sahaja yoga? Acolo e distracția cea mai buna, vâ canta la un fel de orga cu burduf și toți lalaie cu ochii închiși, mâinile le leagănă deasupra capului și evident grămada de frustrați simte ceva . Fiecare pe unde vrea si ce vrea. Va pup și mergeți la liturghie ca e mai buna pt voi decât orice altceva , romanilor.

  7. Multumesc Alina pt acest review al cursului Călătoria. Tocmai citesc cartea. Imi place, voiam să merg si la curs, sa cunosc metoda si probabil sa imi iau un certificat, dar m-am răzgândit. Consider că e important sa ti se spuna dinainte ca se vorbeste despre energia Kundalini, ca se fac meditații cu mantre in sanscrită, ca exista statuia lui Shiva in sală. Acestea sunt aspecte esentiale atunci cand vrei sa intri pe o cale spirituală. Sunt sigură ca cei de la Journey nu spun nimic dinainte, dar tu ai facut-o. Iti multumesc din suflet!! Dumnezeu sa te binecuvanteze!

  8. Câta lume încuiată si limitată pe aici, începând cu autoarea. Treziți-va și eliberați-va de bariere, ca viata e frumoasă! Totul merita experimentat și trăit, pentru a cunoaște adevărul! Cum poti sa crezi ca știi adevarul dacă vezi limitări și lucrul celui întunecat peste tot? Înseamnă ca acel întuneric se alflă în tine odata ce îti apare peste tot si ar trebui sa scapi cat mai repede de el. Un om luminat vede lumina si îi conduce și pe ceilalți sa o vada. Cei ce vad întuneric îi conduc și pe alti catre întuneric, asta e legea universului. Asa ca mergeți catre cei ce slujesc lumina și veți fi plini de lumina, asta e tot ce trebuie sa faceți, mimic altceva! Si e atat de simplu!

    • 1.Totul incepe cu tine sergiu :

      „Câta lume încuiată si limitată pe aici, începând cu autoarea.”
      Tu pari .

      2.Ca o manusa ti se potrivesc propriile tale afirmatii.Cu siguranta caracterul tau concorda cu ele.

      „Cum poti sa crezi ca știi adevarul dacă vezi limitări și lucrul celui întunecat peste tot?
      Înseamnă ca acel întuneric se alflă în tine….”
      Esti departe de LUMINA !

      • Corina, nu știu câți ani ai dar după analiza pe care mi-ai facut-o și după cât de profund gândești cred că ai peste 65 ani. Se văd tarele comunismului peste gândirea ta profundă.

    • Nici macar nu ar trebui sa ne obosim sa-ti citim comentariul. Nu faci decat sa jignesti si sa judeci pe toti cei cu care intri in contact. Sa intelegem ca esti unul dintre cei ce slujesc lumina?

  9. Alina, am citit mai mult printre randuri experimentul tau, dar vreau sa iti spun ca tot ce ai trait si tot ce ai „invatat” si „experimentat” a fost real, nu a fost o minciuna, nu a fost nimic fals, ce ati facut voi acolo a fost pur si simplu venerarea diavolului, si permiterea diavolului sa intervina prin subconstient in vietile voastre. In momentul in care tu nu mai esti constient, si permiti prin diferite metode, hipnoza, si alte chestii ca subconstientul tau sa fie controlat de altii, lasi poarta deschisa diavolului ca sa iti planteze probleme si idei in cap. De aceea ai avut ganduri negre ca vrei sa mori, de aceea altii paralizau etc, fiindca diavolul avea control la gandurile si trupul vostru. Invocarea mortilor, atunci cand va facearti masaj, alta unealta a diavolului. Stiu, o sa zici alta indoctrinata ortodoxa sau pocaita, care abereaza despre diavol care nici nu exista defapt. Te rog din suflet daca ai un parinte (sau un grup de rugaciune din biserica) in care ai incredere, du-te la el si cere sa se roage pt tine, ca sa primesti eliberare de aceste pacate, fiindca gravitatea lor consta in faptul ca tu ai permis in viata ta (fara sa stii) diavolul, care in continuare sta si pandeste ce rau sa iti faca, ce ganduri sa iti mai puna in minte, cum sa te distruga. Alina, daca ai zis ca te rogi trebuie obligatoriu sa crezi in Dumnezeu, daca exista Dumnezeu, atunci exista si diavolul. Viata cu Dumnezeu o alegi, viata cu diavolul nu, fiindca diavolul va cauta orice portita ca sa te atace fara sa stii ca el unelteste. SI da, metoda daca am inteles-o bine, defapt stii ce e? Ceva ce se poate obtine prin spovedanie si rugaciune, prin rugaciune, poti cere putere de la Dumnezeu si pace sufleteasca si vindecare sa ca poti ierta si sa poti trece peste toate traumele suferite in decursul vietii, si Dumnezeu iti da aceasta putere, si te vindeca si te elibereaza.
    Eu nu credeam ca diavolul intervine in vietile noastre pana nu mi-a povestit o prietena care a fost la sedinte de spiritism, si am citit si o carte tot despre asta, si pur si simplu oameni care au participat la sedinte unde se invocau mortii, si au permis diavolului sa le intre in viata, simteau noapte o apasare tare pe piept, suflare rece, ca si cand ii privea cineva, se simteau obligati sa faca chestii pe care nu le vroiau, aveau vise ciudate, lucruri se miscau in camera, cadeau de la sine si se spargeau etc etc, te rog nu trata lucrurile astea cu superficialitate. Te pup, si Dumnezeu sa te lumineze si sa te ajute!

  10. Am o singură și simplă întrebare în urma tuturor acestor lucruri. Și anume RUGĂCIUNEA? Aceasta este vindecarea și regăsirea? RUGĂCIUNEA noastră creştină către DUMNEZEU?

  11. Articolul tau imi confirma neîncrederea in „spectacolul”lui Brandon.Am participat la un seminar in Bucuresti,al doilea in Romania,si am simtit ca e doar manipulare si business.M-a ferit Dumnezeu de consecintele implicării in aceasta metoda.Pacat ca sunt atatia creduli pe care a putut sa-i manipuleze.Pacate isi face si Patricia,promovand-o.Multumesc pt.sinceritate!

  12. Pingback: Eu știu ce e mai bine pentru tine – Poienita lu' Ene

  13. Multumesc, acest articol vine ca o confirmare ca intotdeauna ar trebui sa ne urmam intuitia! inca o data multumesc pt analiza trairilor tale!

  14. Una peste alta, oameni, Alina a publicat pe blogul ei parerea ei despre ceva. Nu e un text spre analiza literara sau de alt gen. E adevarul ei personal! Show some respect! Am citit aici gramajoare de judecati de toate felurile. Din ce lume legata de dezvoltare perosnala veniti daca va permiteti voi voua sa spuneti ca Alina e in vreun fel?!
    Comentarii, genul „antrenor care mai are nevoie de antrenament”… sau „am savurat…”, cu referire la savurarea unor rautati spuse la adresa unui om si la a ceea ce el a exprimat liber, intr-o tara libera… si multe altele… le stiti voi, cei ce le-ati gandit si scris, fara pic de jena, fix pe blogul unui om sincer, autentic si minunat… comentariile de genul asta va pun pe voi, cei ce le-ati facut, intr-o lumina foarte intunecata 🙂
    Pentru analiza literara ulterioara as vrea sa precizez ca „lumina intunecata” este o metafora.
    Serios! Opriti-va etichetele autopuse cu ajutorul acestor comentarii! Va faceti singuri rau! E un sfat din partea unui antrenor care inca se antreneaza si care se va antrena mereu 🙂 lasandu-i pe ceilalti sa faca ce vor ei, respectand si spunand, in acelasi timp, adevarul lui personal.
    We all need to grow, we all need the truth to set us free. Our truth.

  15. Interesant mi se pare ca autoarea si-a cam expus reputatia de practician si calauza pentru altii la bataie cu acest articol. Nu vad beneficiul comercial. O fi. Cert este ca ca aceste „metode” odata descoperite, chiar daca sunt eficiente, functioneaza, fara a pretinde ca ofera panacee, nici un copil nu mai crede asta, cand capata rapandire si structura unei organizatii globale, se corup. Capata o existenta de sine statatoare, scapa controlului si devin niste hidre care actioneaza foarte departe de intentia originala a autorului. Acesta incet-incet isi vede aspectul de umbra coplesindu-l si se lasa devorat de propria creatie. Acest lucru s-a intamplat cam fara exceptie tuturor invatatorilor (vezi Osho, Eckhart Tolle,Eric Pearl, Richard Bartlett cu Matrix Energetics, avem si pe la noi cativa asemenea reprezentanti. Sunt curioasa sa vad ce va face Mooji, care pana acum si-a pastrat autenticitatea. ) La asemenea scara tentatiile eu-lui mic devin coplesitoare si e nevoie de multa lumina si calauzire interioara sa le rezisti, mai mult decat in cazul vreunui incepator. Acceptam ca toti avem ambele capete ale fiecarui bat, ca nu ne desparte decat o chestiune de fecvente de cele mai negre genuni, invatam sa recunoastem tiparele din care actionam sau mai degraba reactionam noi insine si apoi ceilalti , ne luam ce e bun si de ajutor in crestere si pornim mai departe. Aceste hidre se hranesc in egala masura cu adulatia si dispretul nostru. Tot energie se cheama. Multa sanatate sa fie, de toate felurile!

  16. Eu am stiut de acest articol chiar inainte de a veni Brandon in octombrie, dar am preferat sa judec cu capul meu si bine am facut ma felicit ca am incredere in liberul meu arbitru sau ghidarea sinelui meu, de aceea am participat la workshopul din 2-4 oct si mi-a placut foarte mult..
    Parerea mea despre acest articol:
    – este foarte lung, la un moment dat devine chiar incoerent si greu de parcurs (nu stiu dk l-a citit cineva pana la capat:))
    – din tot articolul rezulta ca metoda este f buna, autoarea practicand-o cu succes, ani de zile
    – se vede ca ea are ceva personal cu brandon sau staful ei, din cauza asteptarilor pe care si le-a facut copilareste; brandon e o femeie adevarata, trecuta prin viata, charismatica, femeie de afaceri, practica..este o aparitie pe scena, poate fi si actrita f bine..cert e ca e capabila sa ridice vibratia unei sali de oameni, de eu personal, am crezut ca voi sparge geamurile, cand mi a explodat sufletul la final; asta se numeste catharsis si il obtin doar actorii geniali, datorita energiei pe care o elibereaza; durerea autoarei este ca brandon nu pare suficient de „umila”, „smerita”?:)
    – articolul a aparut exact inainte de seminar, pt a impiedica lumea sa participe: e o practica destul de comuna printre „maestri spirituali” nu poti sa nu te intrebi cine are de castigat si cine nu…stiu sigur persoane care au renuntat, fiind influentate negativ.
    – dpdv al organizarii si disciplinei, a fost de departe cel mai bun si structurat curs la care am participat; nu a fost nimic mambo jambo care sa umple golul ca in alte situatii..
    -poate tocmai aceasta disciplina si ierarhizare poate se deranjeze, dar la fel ca si in corporatii cei care impart, parte isi fac, in sensul ca e normal sa fie in varful piramidei, cei care au initiat acest demers.
    – ultimul si cel mai imp lucru, CUNOASTEREA COSTA! Te poti opri asa cum am facut eu la primul nivel, mi am luat exact ce am nevoie pt puzzleul meu sau poti sa faci cariera din asta, si atunci trebuie sa investesti..sau esti si mai destept, si concepi tu un sistem mai bun, pe care sa-l urmeze altii dupa tine! Dar evident nu e cazul aici..
    Morala: asta se intampla cand te superi ca vacarul pe sat!
    Ce e trist: e ca astfel de initiative opresc niste suflete nevoiase sa acceada la vindecare..pt ca ele nu au experienta si curajul sa vada mai departe.,.dar cum bine stim deja, nimic nu e intamplator, iar cei care au urechi de auzit, vor auzi si vedea
    Nu stiu, poate gresesc, totul e relativ…dar sigur vorbesc din experienta mea, traita plenar si in cunostinta de cauza; nu sunt un incepator in ale cursurilor de dezvoltare personala & spirituala, mi-am petrecut ultimii 8 ani in aceasta directie si consider ca acel weekend (2-4 oct) m-a imbogatit si m-a vindecat, in masura in care acest lucru trebuia sa se intample!
    sper sa nu sune foarte rau comentariul meu, am vrut doar sa atrag atentia asupra responsabilitatii pe care o are cineva, in momentul in care publica asa ceva si taie practic sansa altor persoane, sa experimenteze direct o astfel de experienta..

    • Multumim, am savurat cu mare încântare răspunsul tau. Suntem intru totul deacord, mai ales ca si noi am participat la seminarul din 2-4 oct. Felicitări pentru mintea si inima deschise! Gabi si Aida

    • Eu am citit articolul de la inceput pana la sfarsit si nu m–a plictisit. 😉
      Daca spuneti ca expuneti parerea dumneavoastra despre acest articol si vreti sa fiti credibila, faceti fix asta. Culmea, am citit si comentariul dumneavoastra de la inceput pana la sfarsit si mi s-a parut plictisitor, lung si foarte subiectiv, in aparenta avand ceva personal cu autorul articolului.
      Lasati oamenii sa isi poata exprima adevarul personal! daca v-ati fi vindecat cu ajutorul acestei metode, ati fi facut deja asta si n-ar fi avut loc acest raspuns al meu la acest comentariu al dumneoavoastra.
      sleep on it!

  17. Tipic românesc! Un cancan mizerabil stârnit de aceasta Alina Goanta, posesoarea unui nume de care nu a auzit nimeni pana acum. Și totul făcut cu scopul de a discredita o METODĂ ALTERNATIVĂ DE VINDECARE creată de un MENTOR cu recunoaștere în întreaga lume. Intrigat de această postare, după o scurta analiză am descoperit ca acest site este unul sponsorizat, deci cineva plateste pentru aceasta publicitate negativă. Mă întreb, ce om normal la cap ar alege ca în loc să se ocupe de o afacere sau alt lucru care să-i aducă bunăstare în viață s-ar ocupa să-si cheltuie banii promovând, făcând publicitate negativă și atacând niște oameni care cândva i-au fost mentori în viață? In mod normal nici unul.Surpriza apare atunci când acea persoana este plătită de alte organizații CONCURENTE sau direct interesate discreditarea aceastei metode. Așa că, credința mea sinceră este ca Alina este doar un instrument in spatele căruia se ascund adevărații beneficiarii de pe urma acestei publicități negative. Dragii mei, uitați-vă întâi ce reprezintă această Alina Goanță nu în lume, ci în România? Veți descoperi ca in afară de acest articol mizerabil, nu reprezintă nimic. Apoi căutați sa vedeți ce reprezintâ Brandon Bays în lume și trageți singuri concluziile. Nu va lăsați manipulați doar de o serie de cuvinte răutăcioase, adevarul e mai mult decât atât. Nu vă lăsați păcăliți de o escroacă care caută să-și făurească un nume, un viitor, și recunașterea profesională călcănd în picioare pe cei care i-au fost cândvă MENTORI. Această metodă a făcut și face fericiți mii de oameni din întreaga lume, în schimb, Alina Goanță a creat un scandal mizerabil încercând să atragă atenția asupra ei!

    • Stimate domn,
      EU nu o cunosc pe Alina, pana azi nu stiam de existenta ei.
      Nici pe dvs.nu va cunosc.
      Despre metoda am citit cate ceva Dar identificand niscavai , red flags, legate de costuri, am decis ca nu e pentru mine la acest moment -stiu, spiritualul de dvs. imi va spune ca e autolimitare, insa e realitatea actuala, pana Una Alta.
      Necunoscand pe nici unul dintre dvs, Dar citind articolul Si comentariul, pot Sa spun ca articolul e prezentat cu multa caldura, umanitate, obiectivitate, intelegere, claritate, pe cand raspundul dvs nu are niciuna din aceste calitati.
      Este atat de transparent ca Alina doreste sa impartaseasca experienta ei fara niciun gand ascuns.
      Doar dumneavoastra vedeti organizatiinconcurente Si ,,escroci,,.
      Multa sanatate.
      Si eu ma aflu in calatoria mea. De curand, drumul catre mine insami mi.a fost facilitat printr..o poveste de dragoste, scurta dar fulgeratoare, in care au aparut durerile copilariei Si alte aspecte grele. Nu am platit mii de euro. Am fost protejata Si indrumata tot drumul. Si eu am.practicat Zen -budism japonez., yoga Si alte metode. CE m.a ajutat insa cel Mai mult a fost mereu rugaciunea Si metode blande ca EFT, Si desigur terapia. Acesti guru.. Mare parte din ei.. Nu Mai continuu.
      Cred ca in interiorul nostru avem discernamantul necesar.
      Trebuie doar Sa vrem Sa.l vedem.
      Pace, Lumina tuturor.

  18. Dear Alina,
    I am writing further to my recent mail and following a discussion with my fellow Journey directors and our Romanian colleagues.

    As previously mentioned, we regret that your perception and experience of The Journey did not match your expectations.

    We were genuinely surprised and disappointed when you published a 26 Word pages article on your website with comments which were, from our perspective, so misconceived and full of judgment.

    This is especially so, given that, following your participation in The Journey Intensive, you were such a strong supporter of The Journey method, giving intro talks, promoting and creating awareness everywhere you could.

    It was only due to your personal initiatives and exemplary enthusiasm that we allowed you to participate at the courses for a nominal fee of €1000 – (a fraction of the full cost of the programme).

    It is equally disappointing that, having completed the full programme, you appear to be in a rare minority out of 1000s of participants over the past 15 years who have confirmed what an amazing and life-changing impact The Journey has had on their professional and personal lives.

    You may be aware of the book ‘Living The Journey’, which was published by Brandon Bays. This followed the lives of 15 participants through the programme, as they progressed in their healing process from their own health and behavioral issues. The stories were compiled by Patricia Kendall and Lesley Strutt, both of whom hold PhDs and are experts in their professions.

    An issue of great concern to us is that your unusual perspective on The Journey methodology may have dissuaded others from accessing what could have been a positive and life-transforming experience.

    Your perspectives on The Journey are in our view unusual and isolated and I’m sure it was not your intention to withhold this powerful method for personal growth and development from others.

    We not think it would otherwise be either constructive or helpful to address in any detail the various criticisms and issues raised in your 26-page article. This is because they seem to us to be misplaced or misconceived and to bear no resemblance to the experience of others who have shared The Journey with us.

    That said it might still be helpful to summarize some important features of The Journey:

    1. In our experience The Journey techniques and methodologies do not cause life issues and nor do they cause personal damage, psychological, emotional or otherwise.

    2. The Journey facilitates:
    • Becoming still and relaxed
    • Opening up to emotions
    • Recognizing past hurts and verbalizing sentiment, emotion and experiences that have been allowed in the past to remain unexpressed
    • Recognizing and changing old dissempowering beliefs and promises
    • Forgiving others and self

    Our own experience and feedback from others suggests that any ongoing issues we variously experience can only be helped if we follow these simple techniques.
    To repeat, it is our firm belief that The Journey’s techniques do not cause or exacerbate any emotional or psychological issues.

    3. The Journey makes no medical claims for its work.

    4. A disclaimer to this effect is part of our terms and conditions and forms part of every course confirmation: “Journey Events Ltd. assumes no responsibility or liability for any injury, loss or damage incurred as a result of any use or reliance upon the information and material contained within or used outside of its seminars.”

    With all that in mind, and as I’m these days in Romania, I would very much welcome the opportunity to meet and discuss with you about your current perspective on The Journey and any further support for you which we can provide to you if you would welcome this.

    The Journey does not accept and does not agree to your demands for reimbursement of the partial payment you made for the courses you attended.

    The Journey does not offer ‘money-back guarantee’s with any of its courses and cannot make an exception in your case, especially in the light of the, in our view, unreasonable, defamatory and confrontational nature of your public accusations.

    We do hope that we can work with you to resolve any remaining issues you may have in an amicable and constructive way.

    It is with that prospect in mind that we have declined to resort to any action to protect our position and reputation of The Journey from a formal legal standpoint.

    We would expect and trust that moving forward this will not prove to be necessary but must obviously reserve our entitlement in that respect pending your response.

    We do hope that you will respond to this communication in the same positive and conciliatory spirit in which it is sent and look forward to your confirmation.

    Sincerely yours,
    Gaby Burt
    Managing Director
    Journey Events Ltd.
    PO Box 356, Bridgend
    CF31 9NS, UK
    T +44 1656 890400
    http://www.thejourney.com
    What is The Journey – video link

    • Dear Gaby,
      Since you have decided to move the conversation here (which I have nothing against and I actually encourage full transparency on the topic), I will take the liberty to also write below my reply.

      From my point of view, what your communication says is that:
      – you are aware that an experience like mine can come up and that it has also happened to other people before (which even just reading the comments to this article can be confirmed)
      – you take credit for the positive changes that can happen in people’s lives, health or emotional state, but you decline any responsibility for the not so positive changes that can also come up
      – although you are very firm about the no risk in using the method, it seems that you do need and use legal protection (the no responsibility and no liability disclaimer), as well as financial protection (lack of the money back guarantee policy). I wonder why are they necessary if it really is no risk?
      – those disclaimers and policies mentioned above exclude, in no way, the moral responsibility that you have regarding the people who have experienced even a fraction of the negative effects that have come up for me

      As for your concern about the impact that my article had (which, by the way, is only 14 pages long): I did nothing but sharing my own experience, from my point of view, raising questions more than pointing fingers, making the information available to anyone who might have been interested. Further on, I recognized and respected people’s choice to discern and choose what is and what is not useful for them from what I’ve wrote.
      Sharing my experience publicly seemed the minimum to be done in order to feel at peace with myself and take responsibility for the part I’ve played in this system that turned out to be so different from what is said to be.

      Considering your decision of taking absolutely no responsibility for my experience and your suggestion to accept having been through a traumatic experience on my own expense (which was actually higher than the amount you mentioned above), this the most positive and conciliatory that I can be.

      Alina

  19. Buna

    Am studiat si eu metoda Calatoria, am observat ca este o tehnica hipnotica, ce se aseamana cu multe alte tehnici, am incercat sa o aplic si eu pe pacientii mei aplicand la inceput o rugaciune de protectie, si pacientii nu au reusit sa intre in „starea” potrivita pentru a trece de prima emotie. Nu poate fi vorba de o lipsa de indemanare si pricepere a mea, deoarece aplic alte tehnici pentru vindecarea emotionala ce ajuta la identificarea si tratarea emotiei si acestea functioneaza, probabil este ceva cu tehnice, si protectia „m-a blocat” sa merg mai departe.
    Un experiment asemanator a fost facut si de o cunostinta de a mea, terapeut cu experienta si a observat acelasi fenomen, cand e activata protectia nu functioneaza.

    Parerea mea, dar nefundamentata, pentru ca nu am studiat suficient de mult fenomenul, nu am asistat si la suficiente sedinte de „Calatoria” este ca aceasta tehnica are anumite scapari, nu intelege ca emotiile negative acumulate in subconstient, au si o energie negativa ce poate fi foarte distructiva, si trebuie sa ai mare grija ce faci cu acea energie, iar trairea in emotia negativa in mod sigur produce mari dezechilibre, poate face sa dispara emotia respectiva, dar energia din acea emotie o redistribuie catre alte traume si emotii negative de la nivel subconstient, iar efectele pot fi devastatoare.

    La fel se ignora si subientul entitati demonice, peste care poti sa dai in timp ce sapi in subconstient, si daca nu ai acea forta interioara necesara, data de iubirea fata de Entitatile Divine (poate fi Iisus, Sf Fecioara, Budha, Crishna, Alah sau altele) poti agrava starea pacientului sau ii poti provoca boli psihice grave.

    Recomand tuturor celor ce folosesc o tehnica spirituala sa nu uite de Dumnezeu (cel specific credintei tale), fara Dumnezeu ai sanse mari sa o iei razna, si o spune cineva care se ocupa de terapii spirituale de peste 20 de ani, si am vazut multe persoane ce au ajuns la psihiatria datorita ignorarii sau subestimarii lui Dumnezeu.

    Din ce descrie Alina ca a vazut la seminarii, se vede clar ca sunt probleme majore, dar nu e neaparat metoda gresita, nu am studiat metoda sufient de bine pentru a putea emite o judecata, dar sunt sigur ca modul de abordare este eronat, si sunt elemente ce ar trebui scoase, schimbate sau adaugate.

    Eu sunt crestin ortodox, folosesc la fiecare terapie si rugaciunile crestine si am rezultate bune.

    La sfarstitul unei astfel de terapii daca pacientul se simte mai rau decat a venit, inseamna ca ai gresit ceva, ai ceva de corectat, sau pur si simplu subiectul te depaseste.

    Nu exista terapie reusita si pacientul sa se simta mai rau dupa ce a plecat de la tine, mai ales la nivel psihic.

    Fizic se poate sa mai fie ceva suferinte dupa terapie, este acea criza de vindecare, dar si acele crize de vindecare dureroase pot fi evitate, dar daca apar suferinte la nivel psihic ceva este gresit.

  20. Alina esti un „antrenor” care are nevoie de antrenament.
    Ca tine sunt multi care pretind sa-i antreneze pe altii, desi nu au ajuns la o finalitate.

  21. Alina, cred ca esti un suflet foarte ambițios, foarte singur si neîmplinit. Este tris sa vezi câta manie si ura poate nutri o persoana care isi spune coach. „Un orb nu poate ghida pe alți orbi”! Rezolvă-ti problemele tale întâi!

  22. Ok, este foarte interesanta aceasta polemica, dar am o rugaminte la voi, haideti sa publicam si beneficiile pe care le-ati avut sau pe care le aveti in urma aplicarii acestei metode. Va multumesc!

  23. Pingback: 6 sedinte vs. 6 ani | Andreea Talmazan - psiholog şi astrolog

  24. Multumesc Alina pentru impartasirea experientelor tale. Marturisesc ca ele au venit exact in momentul in care cautam mai multe informatii despre programul de Practician Journey, eu parcurgand deja Jorney Intensive si seminarul HCC.
    Mi-am formulat si eu intrebari pe care aveam intentia de a le pune echipei Journey pentru ca:
    -efectuand mai multe procese, dintre care unele cu un practician, am intrat intr-o pasa hai sa-i spunem nu foarte buna, ceva intre conflict interior si un inceput de depresie care tine deja de mai multe luni
    – problemele de sanatate nu mi s-au ameliorat si nici vorba sa dispara, ba chiar s-au accentuat, corelate si cu stressul din ultima perioada
    – noaptea nu mai reusesc sa dorm mai mult de 4-5 ore si asta de luni intregi
    -cand ma trezesc din somn, tot corpul imi tremura timp de minute in sir si nu reusesc sa ma controlez
    – am un acut sentiment ca toate se prabusesc in jurul meu si sunt prinsa intr-o capcana
    -la seminarul HCC am parcurs un proces cu un practician pentru vindecarea unei fobii, care nu s-a materializat
    -tot la seminarul HCC am parcurs un proces pentru adresarea catre subconstient pentru inlaturarea unui comportament adictiv, care nici acesta nu s-a materializat
    -in ultima vreme am facut un curs de dezvoltare personala unde ni s-au predat o serie de metode care sunt extrem de asemanatoare cu cele de la seminarul HCC. Comparand cele doua seminarii din pct de vedere financiar, nu mai e nevoie sa spun ca HCC-ul este mult mai scump comparativ cu cursul organizat de un provider roman.
    In urma trairilor mele foarte intense din ultima perioada, m-am adresat unui psiholog cu care am inceput sa lucrez si care mi-a explicat ca am adus „fortat” o serie de amintiri din subconstient in constient si constientul nu stie acum cum si ce sa faca cu ele.
    Trebuie sa spun insa si de aspectele pozitive care au aparut in viata mea:
    – am o relatie mult mai buna cu tatal meu dupa ce timp de ani de zile nici macar nu am discutat
    -sunt mai toleranta si mai permisiva cu oamenii din jur
    -am avut curajul sa imi schimb job-ul, chiar daca asta e doar o rezolvare partiala si pe moment a unei frustrari mai vechi
    -am o relatie mai buna cu copilul meu
    -am realizat ca imi doresc o schimbare majora la locul de munca, fara insa sa-mi dau inca seama ce exact vreau sa fac mai departe
    .
    Concluzia mea personala, pana in acest moment (si imi rezerv dreptul de a mi-o schimba oricand) este ca pentru moment nu voi mai continua experienta Journey, pana cand nu ma voi echilibra si ma voi convinge ca este benefica pentru mine.
    Draga Alina si dragi alti cautatori ai dezvoltarii personale si spirituale, daca cele descrise de mine va suna familiar si doriti sa impartasiti din experientele voastre, eu va multumesc anticipat si consider ca o dezbatere unde sunt permise opiniile si pro si contra nu poate fi decat benefica.
    In tot cazul, eu voi adresa intrebarile mele echipei Journey, cu prima ocazie cu care va fi organizat un seminar.

  25. Felicitari pentru curajul de a scrie deschis despre aceste practici ” spirituale ” care au devenit din ce in ce mai numeroase si mai profitabile.Este meritorie decizia de a trage un semnal de alarma pentru cei creduli, care intra in tot felul de capcane psihice din care apoi greu mai pot iesi.Eu lucrez ca psihoterapeut si am tratat cazuri de profunda destructurare generata de pseudotraineri care nu cunosc dinamica psihicului,ca sa nu mai vorbim despre metode de gestionare a produselor inconstientului.Am dorit de multe ori sa scriu si eu articole despre pericolele nevazute ale acestor experiente-experimente, spre avizarea publicului,insa fara dubiu, nu as fi putut-o face la fel de clar,deschis si onest ca tine.Sper sa tii aprinsa flacara constientizarii…..

  26. Am trecut si eu printr-o grămada de cursuri. Eram ” cursanta” de profesie. Stiu exact despre ce vorbești si ai perfecta dreptate. Asa e!….. La Loourde, Fatima, miracolele se cer omologate de către biserica. Multe nu sunt omologate niciodată. Au mare grija cu aceste vindecări…. Si se trezesc , te miri cine, sa ” valideze” asa zise vindecări. Poate ca unele sunt….. Totuși ne-am născut in acest spațiu creștin. Aici e rezolvarea. Iisus Hristos e singurul model pe care il avem de urmat….. Si minunile se pot întâmpla. Nu spune El ca in credința in Dumnezeu si in Fiul Sau,”….. Ca acestea si mai mult decât acestea veți putea face….”singura rugăciune/ invocare ar putea fi: ” doamne învață-ma sa ma abandonez TIE!….. E un articol cu adevărat, ADEVĂRAT!

  27. Draga Alina,
    Si eu am fost cu tine la Life Week Transformation, vazand descrierea ta am fost uimita sa remarc o interpretare a realitatii de acolo la care nu m-as fi gandit niciodata.Nu m-am simtit niciodata manipulata, obligata, impinsa in experiente periculoase.Pentru mine a fost o mare oportunitate de invatare, o experienta libera. La Mennorode era un citat:”everything of value is defenseless”, eu cred in el. Viata cerne valorile , sa-i dam o sansa, cu toleranta, onestitate, flexibilitate si iubire.

  28. Buna Alina

    Textul tau m-a atins prin gradul imens de onestitate si vulnerabilitate.Ambele pe lista mea sunt atributele unui om adevarat.
    Tot ce era de spus s-a spus deja inaintea mea.

    Acest scurt text l-am gasit pe net si ma gandeam ca oglindeste esentialul precum si masurile de protectie

    ” Despre mentori, teachers, guru si alte condimente care ne fac viata ….altfel”

    …………………….
    Nu ştiam prea multe despre el. Era un caracter care hotărâse să-şi trăiască viaţa după o axiomă personală şi care refuza ideea că a poseda ceva parţial ar fi mai mult decât nimic. Singularitatea lui era mai puţin evidentă în conversaţii, doar felul în care îşi alegea prietenii sau femeia iubită lăsau să se înţeleagă opoziţia faţă de orice se putea numi general sau comun.
    N-am încercat să aflu cum îşi câştiga existenţa şi cu cine îşi petrecea nopţile, dar îl ascultam cu plăcere, pentru că nu încerca să convertească pe nimeni. Privea adânc şi cu multă căldură la omul care ieşea în calea lui şi avea întotdeauna în buzunar un cec în alb, pe care-l dădea fără vreo ezitare. Foarte puţini, din cât am auzit, au încercat să-l încaseze. Povestea doar din amintiri şi nici atunci nu eram sigur dacă vorbeşte despre el însuşi, din trecutul lui, sau despre alţii.
    ” Dacă vrei să trăieşti intens, trebuie să fii liber. Dar, atenţie, libertatea adevărată e un salt fără plasă de siguranţă pusă cu abilitate dedesubt. Libertatea e riscantă şi poate să atingă deseori nefericirea”. M-a învăţat unele lucruri, dar cred că cel mai preţios cadou a fost fraza: „Indiferent de alegerea ta, eu te voi susţine în decizia luată”, care a fost şi cea mai curată dovadă de prietenie.

    Deşi permitea celor pe care-i simţea apropiaţi să-şi deschidă conturi în inima lui, nu căuta să se reflecte în ei. Dacă cineva povestea exaltat vreo experienţă personală, trăită prin intermediul sau cu ajutorul cuiva, era circumspect şi, uneori, chiar critic. „Fereşte-te de orice guru care îţi vinde credinţa unui răspuns final la problemele existenţei. Orice guru care nu este fericit şi care, după părerea ta, nu are o viaţă echilibrată, merită să fie linşat de propriii lui discipoli. Orice guru binefăcător poate fi identificat ca atare după gradul de toleranţă faţă de opinia ta. Un mentor sau un guru care te iubeşte cu adevărat nu-ţi va cere nimic în schimb nici admiraţie, nici dragoste sau devotament. Îţi va cere să fii tu însuţi şi să-ţi trăieşti intens scenariul pe care viaţa ţi l-a pus în primul scutec.”

    Alina,
    sunt multi oameni ca tine si cativa dintre ei au ridicat aici glasul. Ma bucur ca esti.

  29. Draga Alina,

    Cum ti-am scris si pe Facebook, te felicit pentru curajul tau de a face public trăirile tale intime, alături de experientele care te-au marcat de multe ori negativ si te-au dezechilibrat emotional in contextul interacțiunii cu metoda, școala si mentorii „The Journey”.

    M-as bucura sa stiu ca indiferent de ce comentarii de amenințare, manipulare sau judecată critica vei primi, vei merge pe calea ta, fara sa privești inapoi.

    Am citit cu atenție ce ai scris. Am observat cat te-ai chinuit sa intri intr-o cutie care nu ti se potrivea, din contra, te strângea ca o menghina.

    Asa ca, ma bucur ca ti-ai folosit judecata. Ma bucur ca ai adresat întrebări. Ma bucur ca nu te-ai oprit sa verifici cum te simti, cum este pentru tine toata acea experiența, iti face bine sau rau? Ma bucur ca ti-ai asumat-o, exact asa cum a fost pentru tine.

    Si nu, lucrurile nu trebuiau discutate in biroul celor de la The Journey Romania, „prietenește”. Nu! Cand ai ceva de spus care ii poate afecta pe multi altii, cand pe tine te-a afectat in mod negativ in atatea moduri posibile, o spui in public, asumat si nu intre uși închise.

    Inca o data felicitari pentru asumare si curaj. Nu trebuie sa te iubească toata lumea si nici sa te aprobe. Mergi pe drumul tau si bucura-te cat de mult se experiența de a spune ce simti, atunci cand simti, fara rezerve, fara cuvinte alese, fara sa tii mai întâi cont de nevoile altora si abia apoi de ale tale.

    Te imbratisez si multa bafta,
    Alina

  30. Draga mea Alina,
    ai incredere ca ce ai facut e bine si nu raspunde acuzatiilor si explicatiilor.
    Ai facut ce ai simtit, ai scris argumentat si documentat. E pur si simplu adevarul tau!
    Nu e nevoie sa explici nimanui nimic in plus.
    Eu nu sunt implicata in aceasta poveste in niciun fel, Obiectiv va spun tuturor acestor „sustinatori ai femeii blonde” (ca vad ca e fix o problema de ego, ca e sustinuta mai mult o peroana decat metoda ei…), va spun, deci, e simplu: va autoblamati cand o acuzati si o blamati pe Alina, atata vreme cat propagati o metoda de vindecare si invocati sursa divina, dar nu reusiti sa vorbiti din suflet, actionand si reactionand cu iubire. So. Nu e nevoie sa faceti nimic altceva decat sa acceptati ca asta este parerea ei. Si nu e nevoie de intelegere sau de iubire pentru asta .Acceptare. Atat! Hai, ca puteti! 😉
    Mioara Radu
    OM

  31. Draga Alina, este prima data cand aud de tine (din articolul pe care l-ai scris despre Calatoria si Brandon) si ma bucur sa te cunosc si mai ales ca ai reusit sa identifici si sa redai cu atat de multa claritate experienta ta de acolo. Nu am apucat sa citesc tot articolul inca, insa niste pasaje pe care tocmai le-am citit m-au facut sa-ti scriu; ceea ce ai descris despre Brandon si cei implicati direct in toata aceasta organizatie se inscriu exact in caracteristicile unei secte, modul in care indirect isi creeaza autoritatea in fata celorlalti, desi nu ea e cea care isi acorda titluri, cuvinte mari nefondate pentru experiente comune, chiar imaginare, lipsa dovezilor stiintifice, medicale care lipsesc cu desavarsire, credinta oarba si neconditionata, inducerea fricii de a fi considerat „ciudat”, nespiritual daca indraznesti sa pui intrebari sau sa cercetezi etc. , toate sunt caracteristici care se regasesc in orice secta, si care pe cat de mult proclama libertatea pe atat de mult duc la lipsa de ea fiind conditionati sa gandeasca acelasi tipar indus si de „netagaduit”. Am citit cateva dintre comentariile articolul inclusiv cel al echipei Journey din Romania din care am citit o parte pierzandu-mi rabdarea sa citesc argumentele „importante” si acuzatoare, insa citind in final numele celor care semneaza acel comentariu, Patricia Cihodaru și Cristina Răduță, mi-am dat seama ca le cunosc personal pe cele doua si am inteles imediat de ce ceea ce este atat de evident ele totusi nu vad. Cele doua sunt cursante yoga in cadrul MISA, o alta secta, fapt care explica de ce amalgamarea lucrurilor, credintelor pentru ele nu reprezinta nici o problema, ba o stare fireasca de fapt, cum si toate problemele sesizate de tine acolo nu sunt decat ingrediente ale unei „cai spirituale autentice”.
    Iti multumesc si te felicit pentru curajul de a-ti expune opinia in mod public, cu atat mai mult cu cat anul acesta imi doream sa particip la evenimentul lui Brandon din Romania pentru a invata si practica metoda cu pacienti, insa lucrurile nu s-au legat si ideea ramasese deschisa pentru viitor. Multumesc pentru ajutor si te imbratisez.

  32. patricia, cristina – echipa calatoria din Romania
    Sunt de fapt vreo 7 miliarde si ceva de perspective pe Planeta asta, numai ca o parte din ei au perspective total nocive despre realitate. De ex. cei din inchisori – din cauza unor hotii piramidale, cei din spitalele de nebuni – care fac rau direct sau indirect celor din jur si cei care infiinteaza secte vanzand iluminarea pe multi bani.

    Am fost invitat la un seminar journey intensive si ceea ce mi-a atras atentia a fost cum se poate profita de suferinta, ignoranta si disperarea a sute de oameni, carora sa le vinzi retete de vindecare pe bani multi. Retete „care au dat rezultate pe tot Globul”, pentru multe tipuri de cancer, parkinson, depresie, anxie etc. –

    Acolo am auzit nu doar incurajari sa faci, ani de zile daca este nevoie, sesiuni cu metoda journey pentru cateva tipuri de cancer. Ci era repetat hipnotic care sunt beneficiile pe „toate planurile”, cum trebuie sa continui chiar daca te simti extrem de rau dupa vreo sesiune.

    Vorbesti de respect si toleranta? Unde sunt astea cand folositi tehnici avansate de manipulare, comunicare, hipnoza de masa pentru a convinge zeci de mii de oameni (cu intentii REALE de a face bine) sa dea bani si sa promoveze un ecosistem de tehnici care genereaza multe milioane de euro pentru o grupare internationala.

    In SUA au intrebat multi pe la seminarii unde este ORICE dovada sau macar numele medicilor care au constatat existenta vreunei tumori. O reclama tot din SUA, unde au niste legi foarte stricte legat de ce afirmatii poti face si ce minciuni medicale poti spune public:
    Brandon’s advert claims: „Research by the American Center for Disease Control states that 85% of all illness is emotionally based.” Naturally, Brandon can’t find the space in her full-page advert to provide a citation of this claim, but „85% of all illness” doesn’t leave much room for the kinds of medical problems caused by germs, bacteria, ageing, environmental causes and unwise lifestyle choices. Brandon might not be able to do anything about that tiny assortment, but she can certainly help with the remaining 85%!

    Apoi, de ex. ce scrie o persoana din SUA care a avut sesiuni direct cu „guru”: http://www.energygrid.com/spirit/2005/03ap-brandonbays.html

    In concluzie am citit aproape toate raspunsurile postate si nu am a vazut niciun raspuns la problemele LEGALE, MORALE, MEDICALE ridicate.

  33. Draga mea Alina…în primul rând felicitări pentru felul în care ti ai mentinut echilibrul psihic in toată această conjunctură. Ceea ce descri tu este modelul „clasic” pe care merg f multe metode sustinute si promovate de diversi guru. In realitate se folosesc niste mecanisme de accesare a unor trairi/stări/perioade de dezvoltare psihica arhaice (regresia este un mecanism psihic binecunoscut si explicat de catre psihologi, ca sa dau doar un exemplu) existente în fiecare dintre noi. De asemenea inductia hipnotică ce poate duce intradevar la senzația că metoda dă rezultatele asteptate dar pe care o poate folosi si un psiholog in cabinetul sau fara sa ceara atata banet!! Oamenii au nevoie sa creada, idealizarea este iarasi un mecanism psihologic existent in fiecare si oferindu-le un vis si o imagine sunt usor de manipulat. Crizele pe care le-ai descris a se manifesta la diversi sunt DOAR crize de contagiune isterică si desi foarte dramatice sunt descrise încă din 1820 de către Freud. In tot acest context…este extrem de simplu ca oameni cu un psihic labil sa devină psihotici, adica să nu mai distingă realitatea de fantasmă!!!
    Acum…pentru ca m am îngrozit de cat de mult ai cheltuit …as vrea sa-ti spun ca daca te-ai fi dus la un psihanalist bun..nu te ar fi costat atât desi este cea mai scumpă metoda de terapie/dezvoltare iar rezultatele sunt cu adevarat reale, durabile si impresionante in timp. In plus am sa ti spun ca in psihanaliză ai să găsesti punctual explicație pentru tot ce se întâmplă si se accesează în Călătoria.
    Oricum…felicitări încă odată! Mult succes mai departe…

  34. După apariția pe FB a articolului Alinei Goanță despre percepția ei asupra seminariilor și a metodei ”Călătoria” dorim să prezentăm și modul în care noi am perceput metoda și seminariile – mod care ne-a făcut să o respectăm pe Brandon Bays pentru ceea ce face, să îndrăgim metoda ei și să o invităm să își susțină seminariile și în România.

    Alina pretinde că își propune o prezentare ”obiectivă” asupra ceea ce se întâmplă la seminariile Journey. Îi respectăm, desigur, dreptul la propria părere și viziune asupra lucrurilor și îi mulțumim pentru onestitate. Există pe Pământ peste 6 miliarde de viziuni asupra lumii – și are dreptul la a ei.

    În viziunea noastră, care am participat la aceste seminarii de mai multe ori, în această prezentare – care se pretinde a fi mânată de intenția de a avertiza publicul Journey cu privire la lucrurile ”teribile” care îi așteaptă în studiul metodei – abundă erorile de înțelegere, elementele de subiectivitate și din păcate, prezintă lucruri care pur și simplu nu sunt adevărate și pe care le detaliem în cele ce urmează.

    Noi suntem oameni aflați pe calea dezvoltării personale, așa că suntem dispuși să ne recunoaștem eventuale greșeli și să le corectăm – dacă sunt bazate pe adevăr, nu pe proiecții personale negative.

    1. E ca și cum tot ce se întâmplă la aceste seminarii este privit prin niște lentile negativiste și cu nuanțe de aspră judecată. Exemplu: ”până la urmă nu trebuie să o adulez (pe Brandon n.n.) și eu așa cum fac ceilalți”. Nu a fost vorba despre așa ceva niciodată. Brandon este un speaker care predă o metodă și atât. Nu impune nimic – nici să fie aprobată sau adulată, nici sesiunile de yoga, nici meditațiile. Orice persoană este libera în orice moment să NU participe la secvențele de seminar care ar contraveni convingerilor sale.

    2. Alina spune că Brandon încurajează Practicienii să folosească metoda inclusiv pentru cazuri psihiatrice precum comportament obsesiv-compulsiv, schizofrenie etc. Nimic mai fals. Oricare dintre absolvenții Programului de Practician Journey vă poate spune că Brandon, dimpotrivă, menționează explicit – și le repetă – practicienilor să construiască o rețea de practicieni ”Călătoria” de diferite specialități pentru a putea trimite diferite tipuri de cazuri celor specializați să lucreze cu ele (medici, psihiatri, psihologi etc.).

    3. Acuzația că Brandon recomandă sexualitatea liberă este pe cât de neadevărată, pe atât de insidioasă. Brandon și Kevin, soțul ei, au o relație exemplară și niciodată nu au făcut astfel de afirmații. La cursul ”Life Transformation Week” Brandon a vorbit despre cum anume trebuie abordate problemele sexuale prin metoda ”Călătoria”, atât.

    4. Inclusiv glumele făcute de Brandon pe scenă și care au caracter pur situațional, fără a avea legătură cu esența metodei, sunt desprinse din context și primesc valențe negative și distructive, astfel încât să arunce o lumină nefavorabilă asupra metodei și a celei care a creat-o. De ce ar face cineva asta?

    5. Alina afirmă că la seminarii abundă influențele hinduse, ca și cum asta ar fi ceva condamnabil. Brandon a spus încă de la început despre faptul că întreaga ei tinerețe a frecventat maeștri indieni într-o căutare spirituală pentru care noi am admirat-o. Acesta nu este un defect în sine. Fiecare are dreptul să fie așa cum își dorește: și Brandon și participanții la seminariile ei. Din păcate, perspectiva propusă de Alina este rigidă și intolerantă – neașteptat pentru un coach profesionist care, prin definiție, ar trebui să fie deschis să accepte diversitatea culturală, religioasă etc. Prin modul în care și-a construit metoda, Brandon îndeamnă la toleranță inter-culturală – atât. Și dacă ea respectă cultura țărilor în care își susține seminariile, noi de ce să nu îi acordăm același respect? Face parte din definiția civilizației să accepți pe cel de lângă tine cu diferențele lui și să nu te simți amenințat de ele. În istoria umanității multe crime s-au făcut doar pentru că un popor nu putea accepta credințele – religioase sau de alt tip – ale altui popor.

    6. Brandon și metoda nu pot fi denigrate doar pentru că modul în care se prezintă ea pe scenă nu a corespuns așteptărilor unui participant. Este nerealist și imatur să te aștepți ca Brandon să se alinieze la preceptele tale despre lume și viață. Ea doar expune ce știe și fiecare este liber să își aleagă ce e bun pentru el și îi este util în profesie sau în viața personală.

    7. Seminariile Journey își propun doar să predea metoda ”Călătoria”, nu să vindece vreo afecțiune, deși există relatări de vindecare doar după cele 3 zile de seminar. Seminariile sunt la început în România și există un număr încă mic de practicieni care s-au format în cei doar doi ani de când metoda a intrat în România, acesta fiind motivul pentru care la seminarii se alocă traineri în limita disponibilității lor.

    8. Metoda presupune o vindecare emoțională și nicidecum o refugiere în imaginar. Reamintim că Brandon recomandă ca după ședința de ”Călătoria” să se facă un ”plan de acțiune” concret împreună cu clientul care să permită ancorarea în realitate. De asemenea, episodul focului de tabără specific metodei (asimilabil într-o anumită măsură metodei ”Scaunul gol” din psihoterapie) este indicat în rezolvarea conflictelor DOAR pentru că – și în măsura în care – permite eliberarea de încărcătura emoțională asociată conflictului cu persoana respectivă. Odată ce ai făcut acest lucru, vezi totul mai clar și poți discuta lucid cu persoana și în plan real. Acesta e principiul care se pare că nu a fost înțeles de Alina.

    9. Suntem acuzați că nu am susținut realizarea de investigații științifice asupra rezultatelor metodei. Noi am rugat-o pe Alina să preia acest departament, întrucât volumul de muncă legat de organizarea evenimentelor nu ne permitea să facem și asta. Nu a făcut-o. Este o diferență între a vrea să faci un lucru și să nu fi apucat să îl faci încă și cu totul altceva să nu vrei să îl faci, cum ne acuză ea. Cu această ocazie anunțăm că suntem mai mult decât deschiși spre a face astfel de investigații și chiar vă rugăm să contribuiți la realizarea de cercetări științifice. Ne dorim și noi să validăm rezultatele metodei inclusiv în acest fel.
    Cei care sunteți disponibili să conduceți sau să organizați astfel de proiecte de cercetare vă rugăm să ne scrieți la office@thejourney-romania.com.

    10. Metoda ”Călătoria” este într-adevăr de o mare valoare în vindecarea emoțională, propunând modalități diferite de gestionare a emoțiilor negative. Este însă necesar ca ea să fie aplicată personalizat și corect – inclusiv acea ”devour technique” care a speriat-o pe Alina. Temutul fapt – pentru Alina – de a ”ține omul cu capul în emoție”, înseamnă de fapt a fi perfect conștient de respectiva emoție negativă pe care ai reprimat-o până atunci. În acest caz, după cum a descoperit Brandon prin proprie experiență – pe care o relatează și în carte – emoția negativă se elimină în câteva zeci de secunde. Procedeul este genial – nu mai presupune nici să bați pernele ca să te eliberezi de furie, nici să descarci emoția în vreun alt fel, ci doar să rămâi conștient de ea. Și nu numai că nu prezintă nici un pericol sau elementele de stranietate pe care le sugerează Alina, dar își arată eficiența maximă în timp foarte scurt.

    Cei care doriți lămuriri asupra modului în care funcționează metoda ”Călătoria” în detaliu, pentru a elucida erorile grave de înțelegere a metodei prezente în această postare, vă rugăm să ne scrieți la office@thejourney-romania.com.

    11. Să înțelegem că Alina își dorește să fie un factor reglator pe plan moral – un fel de pol al ”opoziției” Journey, pretinzând că a fost contactată și de alte persoane cu păreri similare? Nimic mai firesc – orice fenomen are aderenți și opozanți. O invităm împreună cu cei care gândesc asemeni ei la o întâlnire – suntem dispuși să corectăm ceea ce e într-adevăr de corectat, atâta vreme cât e vorba de adevăruri, nu de insinuări tendențioase sau proiecții personale.

    Criticismul constructiv, bazat pe adevăr, este binevenit. În același timp, nu putem permite să se propage o imagine plină de distorsiuni și proiecții negative asupra unui fenomen pe care noi îl considerăm un dar pentru noi, românii – metoda ”Călătoria”. Ne afirmăm încă o dată admirația și respectul pentru Brandon Bays, echipa ei și seminariile care sunt atât de îndrăgite în întreaga lume.

    12. Ne-am prezentat opinia mai ales pentru persoanele care nu știu nimic despre ”Călătoria” și care pot crede că postarea Alinei este adevărul absolut despre grupul ”Journey”. Astfel li se taie accesul la o metodă care le poate fi realmente de ajutor.

    De fapt, ideea principală a postării Alinei ar fi ceva de genul: ”Nu te culca în patul acela că o să ai coșmaruri!” – Coșmarurile ne aparțin.

    Ne dorim ca oamenii care citesc să cunoască ambele variante și să poată alege cu adevărat în cunoștință de cauză și în conformitate cu sufletul propriu dacă drumul lor trece prin ”Călătoria” sau nu.

    În final, în calitate de prieteni și colegi ai Alinei, ne-am fi dorit, desigur, ca această discuție să aibă loc mai întâi în cadru personal. Cu noi, Alina era printre prieteni, printre oameni deschiși la minte și la suflet care ar fi înțeles-o dacă ea ar fi venit spre ei. Nu numai că nu a făcut asta, dar dă ”unfriend” tuturor celor care încearcă să posteze pe pagina ei de Facebook comentarii care contravin la ce a scris ea în postare și șterge aceste comentarii. Dacă e sigură că are dreptate de ce îi este teamă să se confrunte cu opinii diferite sau chiar contrare față de ceea ce afirmă ea? De ce lasă pe pagina ei de FB doar comentariile în care toți o felicită, din lipsă de informații, pentru ceea ce ea scrie?

    Motivele pentru care a ales să se comporte așa cum a făcut-o ne sunt necunoscute, din păcate și ne întristează. Trist pentru noi este și faptul că Alina ne mânjește pe noi, prietenii ei de care a ales să se despartă, cu epitete dintre cele mai urâte. Nu suntem perfecți, dar nici nu merităm să fim catalogați în acest fel. Refuzăm să ne lăsăm etichetați într-un mod atât de neelegant și neadevărat și ne afirmăm dreptul de a fi ceea ce suntem: oameni pentru al căror suflet metoda ”Călătoria” a făcut foarte multe. Continuăm să recomandăm acest procedeu cu aceeași căldură cu care am făcut-o și până acum. Desigur, fiecare își are calea lui. Noi suntem recunoscătoare zi de zi că avem această metodă în viețile noastre.

    Și pentru că veni vorba, nu îi cerem recunoștință Alinei pentru tot ceea ce Journey a făcut pentru ea. Dar îi cerem adevăr. Și acea formă de integritate care te face să privești și bârna din propriul ochi, nu doar paiul altuia.

    Patricia Cihodaru și Cristina Răduță, Journey Romania

    • Draga Patricia si Cristina,
      In legatura cu mesajul postat de catre voi, parerea mea este ca fiecare se reprezinta prin ceea ce face, inclusiv prin ceea ce spune si prin cum o spune, si nu il voi comenta. Valabil si pentru comentariile similare primite anterior si care poate vor mai urma. De altfel, dupa cum se poate vedea, sunt liber si necenzurat publicate oricum ar fi ele.
      Din punctul meu de vedere, atitudinea voastra defensiva si acuzatiile, sub diferite forme, la adresa mea nu fac decat sa confirme legitimitatea deciziei mele de a face publica aceasta experienta.
      Semnele de intrebare ridicate prin articolul de mai sus raman in continuare fara raspuns, ma bucur insa ca sunteti de acord sa respectam si mai departe dreptul oamenilor de a avea acces la ambele perspective.
      Alina

  35. „Sa nu strivim corola de minuni a lumii” a spus cineva pe care sper ca nu il contesta vreun roman…E fraza care mi-a venit in minte dupa furtuna de emotii pe care mi-a trezit-o postul tau…Aproape un proces „Calatoria” in sine. Acum 3 ani as fi dat vina pe tine ca mi-ai tulburat seara calcand in picioare cu o minte analitica, taioasa si violent ironica ceea ce sufletul meu si al altora (inclusiv al tau) a folosit ca hrana intru curatire mult timp. Mi-am amintit de descrierea „vigilenta” a oricarui (dealtfel suberb) pasaj de dragoste din viata unui cuplu. Iti vine sa vomiti. Vrei sa-ti spun pas cu pas, cu ochii mintii, cum ARATA o nastere?! M-ai acuza ca-ti „induc” infertilitate vesnica. Ce alt moment frumos al vietii vrei sa-ti mai distrug cu penita antrenata de facultati inalte de jurnalism?
    As putea, sa stii! Dar ar fi pacat. Ti-as lua cheful de a le mai experimenta. Si cine stie, poate tu ai reusi sa faci dragoste sau sa procreezi din suflet, nu din minte. Si atunci sigur le-ai trai altfel.
    Dar in acesti trei ani am intalnit o blonda cu radacini romanesti. Pe care am fost tentata sa o vad perfecta. Dar nu m-a lasat. Mi-a pus lanterna pe imperfectiunile ei si m-a invitat sa caut perfectiunea si divinitatea in mine. Am avut si eu aceleasi intrebari si perplexitati ca si tine. Doar ca le-am pus lor, nu lumii care habar n-are despre ce e vorba si e tentata atunci sa empatizeze cu fricile tale…
    Si am aflat ca descoperirea valorilor hinduse nu inseamna tradarea celor crestine. Asa cum Mircea Eliade nu l-a ucis pe Iisus doar pentru ca a scris „Istoria Religiilor”. Mai mult, blonda din America a venit cu noi in locurile mioritice profund spirituale si a pus la punct programul unui pelerinaj international la Manastirile noastre sfinte. Asa cum a facut cu noi in India. Iar acolo cea mai mare realizare a mea nu a fost intalnirea cu Ramana, ci facilitarea intalnirii cu MINE! Iar pe muntele sfant Arunachala m-a apucat un dor napraznic de Bucegi si chiar un sentiment de vinovatie ca uitam de multe ori sa Apreciem energiile si valorile la doi pasi de noi doar pentru ca ne sunt accesibile. A trebuit insa sa ajung acolo departe, sa descopar o religie fabuloasa si sa simt pana in prasele intrebarea „Cine esti TU?”, ca sa ma intorc cu evlavie la Pestera Sfantului Andrei si la radacinile mele.
    Am avut si eu un moment de panica la vederea primelor experiente kundalini din cadrul programului. Si iar am intrebat de ce trainerii sunt atat de linistiti. Mi-au explicat ce se intampla din punct de vedere medical si energetic, am vorbit cu cei ce tocmai experimentasera asta si am simtit stralucirea in ei. Am mai pus sute de intrebari menite clar sa-mi linisteasca mintea sfredelitoare. La multe dintre ele am fost incurajata sa-mi gasesc propriile raspunsuri, tocmai pentru a lua propriile decizii.
    Asa am invatat sa am incredere in „arma” cea mai puternica cu care ne-a inzestrat Natura- Instinctul. Tehnica de a-mi verifica deciziile cu intelepciunea corpului mi-a salvat timp si nervi pretiosi.
    In plus, am scapat de o meteahna total distructiva – sa dau vina pe cei care-mi provoaca emotii, in loc sa le multumesc si sa vad ce cadou e ascuns sub acele reactii ALE MELE!!!
    Deci iti multumesc draga Alina pentru Calatoria in interior pe care mi-ai facilitat-o prin postul tau. Citeam cu perplexitate cum ne descriai ca fiind pierduti pentru societate si chiar ca pe o primejdie de contaminare pe 2 picioare. Pe de-o parte ma amuza puterea pe care ne-o dadeai si pe de alta parte ma intristau culorile vulnerabile si instabile cu care te desenai tu si asumai ca ar putea fi „pacaliti” si altii.
    Ne-ar fi folosit tuturor colegilor sa auzim varianta ta de trairi. Am fi taiat legaturi cu dragoste si acceptare. Ne-ar fi folosit tuturor sa crestem si sa invatam.
    Asa, cu scuza de a „demasca” o inchipuita tentativa de manipulare (ai uitat insa sa specifici ce beneficii ar putea avea omul de pe scena din trairile tale kundalini…) ai devenit eroul unei manipulari clare catre un public ce n-are alta „vina” decat ca are incredere in ceea ce tu declari ca ar fi adevar de necontestat.
    Eu am fost poate mai norocoasa sau mai obisnuita sa cer dovezi din 3 surse. Si atunci am obtinut si CT-urile colegului nostru cu foste tumori inoperabile, si diagnosticul de infertilitate permanenta pus colegelor noastre ce astazi isi leagana fericite pruncii. Mai mult, eu am auzit-o pe blonda din povestea ta specificand clar ca toate aceste miracole sunt rezultatul gratiei divine si a increderii subiectilor ca „nu exista nu se poate”. Calatoria a fost doar un instrument, asa cum putea fi o rugaciune sau o alta terapie alternativa sau sedinta de coaching. Apropos, daca fricile tale te tin departe de alegorii sau personalizari da in judecata fabulele si metoda Espere. Ba poate uneori si Biblia.
    Si o ultima revelatie provocata de zbaterea ta emotionala- cele mai intense procese „devoratoare” pe care le-am avut in viata mea au fost in timpul sarcinilor. Perioada dovedita stiintific de reasezare si curatenie. Am cazut in cele mai negre gauri, ba chiar am avut experiente kundalini si m-am speriat teribil. Drept pentru care am cazut in depresie si nu am putut sa ma bucur la maxim de minunea nasterii.
    Atunci nu auzisem de Calatoria. Acum emotiile au venit din nou. In furtuni parca si mai puternice. Diferenta a fost coplesitoare. Am STIUT deja instinctiv sa ma deschid in fata lor, sa-mi iubesc emotiile si sa primesc marele cadou adus de ele- CURATENIA si LIBERTATEA totala de a ma bucura de minuni fara „vigilenta” sau indoieli. Pentru ca STIU si SIMT ca totul e un ajutor pentru mine, nu o amenintare!
    Daca n-as fi facut-o, probabil as fi luat acel antibiotic puternic ce ar fi compromis sarcina pe care instinctul meu visator imi semnala ca exista in ciuda diagnosticului confirmat de infertilitate..
    Ca sa inchei cercul, ai toata libertatea sa incerci si apoi sa schimbi orice metoda de dezvoltare personala vrei. Gandeste-te insa de doua ori inainte sa proiectezi fricile si angoasele tale pe ecranul public, riscand sa inchizi definitiv suflete tematoare. Poate ar fi mai eficient sau moral sa anunti si sa-ti proiectezi solutiile, stralucirea, bucuria! Asta ar ajuta raspandirea Luminii. Postul tau ce raspandeste?
    „Imi pare rau ca a trebuit sa treci prin toate aceste experiente dureroase. Pur si simplu nu ai avut acces la intelepciunea pe care o detin eu acum!”

    • Cei care critica metoda Călătoria nu o cunosc, iar cei care o cunosc, nu o critica…. Este atat de trist, revoltător de trist, sa citești un articol,atat de manipulator, despre ceva atat de frumos, de eficient si evolutiv cum este, in realitate, Călătoria! As prefera sa nu ma adresez acestei Alina, care in loc sa aline, distruge…. Ca psiholog si terapeut holistic, as putea spune multe despre ea, chiar numai citind aceasta trista mărturie a umbrelor cumplite din sufletul ei uscat…. Dar as vrea sa ma adresez celorlalți, care au crezut-o! As vrea doar sa va intreb: daca chiar aceasta metoda ar fi atat de rea, nula si manipulatoare, cum se face ca exista destule persoane care si-au vindecat afecțiuni grave cu ajutorul ei? Am aplicat personal aceasta metoda de vindecare emoțională pe persoane bolnave de cancer, tumori inoperabile, depresie, si astazi, aceste persoane sunt sănătoase sau cu o condiție mult ameliorata! Am lucrat timp de aproape doi ani cu persoane debusolate, anxioase, cu tulburări bipolare etc., la care alte metode nu au dat nici un rezultat. Călătoria a facut diferenta, in cazul lor! Aceasta este realitatea mea, a lor, a noastra….
      Acestea sunt date obiective, nu speculații subiective: ” mi s-a părut”, „am avut impresia sau sentimentul”….
      Dar ironia sortii, pe lumea asta, este ca, cu adevarat, cei nepregătiți nu pot intra in „Împărăția lui Dumnezeu”! Daca va este teama, daca simțiți îndoiala, daca vreo activitate legată de Călătoria va face sa experimentați manie sau resentimente, e clar – metoda nu este pentru voi! Aveti însă decenta, contrar acestei A-line, sa nu aruncați cu noroi si sa mușcați mana care v-a hrănit (De ce nu scrii, Alina, cate concesii ai primit din partea conducerii Journey, câta intelegere si asistenta pentru a-ti termina formarea ca terapeut??? Sau asta nu se mai pune acum, ca metoda e nasoala?)….
      Ideea e ca, ne place sa recunoaștem sau nu, „Nu mor caii cand vor câinii”!
      Sa aveti pace in suflet!

  36. Buna Alina,
    Si eu am avut ocazia sa te cunosc personal si mi-ai placut mult. Am simtit din partea ta sinceritate si blandete sufleteasca. Te felicit si eu pentru curajul pe care il ai sa faci publice randurile de mai sus. Sinceritatea inseamna vulnerabilitate si putini si-o asuma. Am citi comentariile de mai sus si imi dau seama ca fiecare scrie din experienta personala. Asa fac si eu si, fiind de formare psiholog, sunt de acord cu tine ca este o tehnica buna, una dintre multe altele, daca este folosita cu discernamant, cu masura si de cineva care stie ce face. Pe de alta parte am vazut situatii cand cineva, fara sa aiba habar despre ce face, are beneficii din metode sau experiente despre care nici nu ai putea sa crezi ceva. Parerea mea este ca la baza sta ceea ce credem, ce simtim ca este adevarat pentru noi si cat de in acord suntem cu ce credem, adica daca actionam asa cum credem. Si, pentru mine, este esential adevarul. Pentru asta te admir; ca respecti adevarul si ti-ai spus parerea dandu-mi ocazia sa aflu si mai multe despre adevarul meu. Drum bun in continuare in calatoria vietii tale.

  37. Alina, felicitari pentru hotararea luata si pentru curajul de a-ti face curaj obtinand validarea deciziei tale din partea unor oameni care nu stiu despre ce este vorba. ‎
    Am citit cu interes perceptia ta despre una din metodele de vindecare cele mai eficiente, in detalii, chiar intime si confidentiale unele dintre ele; acum astept sa citesc, ca urmare logica, despre clientii tai. 
    Nu neg, nu anulez, nu comentez si nu judec emotiile si perceptiile tale. 
    Am crezut ca doi fosti angajati de ai mei care, in timp ce erau platiti de mine, si-au facut o firma copy-paste cu a mea si su redirectionat clientii si vanzarile acolo, pana ce aproape era sa inchid, sunt cea mai joasa speta umana moderna. Insa ei nu au facut public nimic din intimitatile firmei mele, ci doar au folosit ce au invatat sau furat de la mine. Citind postul tau constat ca se poate si mai jos. 
    Ai aruncat cu noroi in ceea ce noua ne-a folosit si ne-a deschis orizonturi noi. Pe altii ii vindeca, in continuare, de boli cu nume dintre cele mai ciudate sai sinistre. Ne-ai facut, pe toti cei care am ales sa parcurgem scoala cu Brandon ca o etapa a dezvoltarii noastre in fel si chip, dar ce descrii tu sunt doar ce a rezonat in tine. 
    Daca Brandon ar fi avut o viata un pic mai fericita sau/si daca ar fi un pic mai altfel decat este, nu era Brandon, cea care a creat o metoda care, pe matematica, ajuta pe cei care rezoneaza cu ea. Nicio metoda nu ajuta pe cineva care nu se ajuta singur. ‎
    Eu nu inteleg de ce i-ai pus la zid pe Brandon si pe Kevin ca si persoane, ca si profesionisti si cu ce te-a ajutat sa dezvalui detalii din ceea ce este activitatea si viata lor, sau firma lor, din care ei traiesc. Ce-ai castigat TU cu asta? 
    Daca ar face cineva cunostinta cu ei prin ce ai scris tu ar fi trist, si asta le*ar putea inchide o Usa catre o posibila vindecare. 
    Ti-ai asumat asta? 
     
    Sunt profund uimit si mahnit de felul in care ai ales sa ne spui la revedere si sa multumesti unor oameni care, am aflat din ce ai scris, chiar au crezut in tine. Lor le-ai comunicat, direct, toate acestea? Ei nu stiu romana… ‎
     ‎
    Pentru ca nu m-am regasit in istericii pe care i-ai prezentat tu acolo, imi permit sa semnez ce am scris mai sus. ‎
    Paul GABOR-ILIESCU, inginer, Master of Science in Inginerie Mecanica si Management Energetic, gradul III in Reiki, gradul 2+ in PranaNadi, gradul 2 in Yumeiho, tehnician nutritionist, consilier de dezvoltare personal. 
    Proprietar si administrator de firma.

  38. Draga Alina,
    Esti o splendoare!
    Am participat si eu la primele trei seminarii „calatoria”. La ultimul dintre ele, Manifest Abundance in 2014, te-am remarcat si pe tine. Te-am inregistrat ca pe o faptura extrem de delicata si vulnerabila, extrem de feminina, dar n-as fi ghicit atata forta, profunzime, claritate mentala. Ceea ce ai descris este absolut ravasitor! De adevarat!!!!!!
    Abia din cele scrise de tine inteleg si eu de ce m-am oprit de a merge mai departe cu aceasta mascarada…
    Chiar voiam sa-mi ofer ca pe cel mai scump cadou cele doua seminarii de sapte stele, fiind intr-o perioada a vietii in care transformarea personala a devenit cel mai pretios lucru din univers.
    Si Universului ii multumesc ca m-a oprit la timp. Am ajuns la un seminar al Crinei Veres de Noua Medicina Germana, care m-a costat 200 de lei, pentru trei zile. Asa de multe si valoroase informatii am aflat acolo, oferite cu generozitate tuturor, fara cantar si dramuite in 7 serii, incat am realizat ca e cea mai mare prostie sa arunc atatia bani pe o tanti care stie sa vanda in ambalaje complicate marfuri comune. Am plecat de la seminar cu sentimentul ca avem aur in tara si plecam peste granita pentru hartie sclipicioasa. Asa m-am decis sa renunt!
    Acum stand si cujetand, a mai fost o impresie „de neuitat” pe care mi-a lasat-o Brandon Bays, dar pe care nu am etichetat-o multa vreme. La Primul seminar, am avut o ciocnire cu ea in usa. A fost un moment de surpriza, spontan si scurt, o secunda in care ni s-au intalnit privirile. Cand deschizi usa nu te astepti sa fie cineva fix in fata ta si nu ai timp …decat sa fi surprins… M-a urmarit mult timp acea privire…de actor din spatele scenei…de impostor care pretinde ca rolul e povestea vietii lui. M-am tot intrebat ulterior de ce mi s-a parut ca o vad in acea secunda pe o vecina de la tara vicleana, prefacuta si foooooarte putin dotata intelectual. Nu facea nici un sens…Multa vreme nu a facut nici un sens…. Pana am citit articolul tau! Excelent! Te felicit! Ai multe de oferit! te invidiez in cel mai bun sens 😉 Esti o splendoare!!!!

  39. Felicitari pentru curajul si acuratetea cu care ai impartasit. eu am avut o experienta similara cu alta tehnica, si am mai fost si la diverse alte tampenii( asa le vad acum, asa le-am vazut si atunci). tot acest drum al meu m-a dus la o mare si profunda depresie, o stare ingrozitor de neagra din care ff greu am iesit. si ceea ce m-a salvat a fost RUGACIUNEA. facut initial inconstient, ca un colac de salvare de care ma agatam. venea din mine instinctiv. Si eu am citit cartea Marii initiati ai Indiei si Parintele PAisie, ti-o recomand vei intelege si mai multe despre ce sa intampla. si La fel Jurnalul convertirii- Danion Vasile. sa fie cu folos totul, Doamne ajuta!

  40. Draga Alina, „orice scoala costa bani” – asa este o vorba de pe la noi – foarte adevarata. Considera ca banii dati reprezinta costul maturizarii tale psihice, spirituale, poate chiar culturale. Iar data viitoare cand viata te va pune in fata unor noi incercari si momente de rascruce sa apelezi cu incredere la rugaciunile noastre – alea ortodoxe, vii si ajutatoare. Este imposibil sa te rogi si sa nu primesti ajutor. Imposibil!. Am trecut de 50 de ani si nu vorbesc prostii – am la activ doua masterate, am lucrat in multinationale dar nimic nu m-a ajutat in momentele cheie ale vietii mai mult decat rugaciunea sincera si din suflet. Pentru mine si pentru altii. As putea sa scriu o carte pe acest subiect. Nu sunt bigota, nu merg la biserica mai mult de 2-3 ori pe an, dar conexiunea cu Dumnezeu o simt in inima, in suflet si in gand aproape in orice moment. Si pentru asta, lucrurile din viata mea „intra” pe fagasul care trebuie. Ceea ce iti doresc, din suflet, si tie.

  41. Trist ce sa intampla. E trist ca niste buni actori si oameni de afacere se joaca cu mintea, sperantele si banii oamenilor care vin cu incredere speand minuni. Insa caveat emptor. Sincer, eu nu cred in cei ce vand povesti rumegate din carti pe care le pot citi mai ieftin si fara show. Iar notiuni de baza in NPL pot invata si din cursurile de facultate. Totul e business.

  42. Te felicit din toata inima, Alina!
    Lectura articolului mi-a starnit foarte mult interes pentru ca descrii experiente AUTENTICE!
    Totodata, ai dat glas multor nelamuriri interioare personale: de ce 99% din toate aceste „formari spirituale”, al caror scop ar trebui sa fie ajutarea omului costa exorbitant de mult?
    De ce in cadrul acestor formari oamenii sunt incurajati sa imite animalele?!
    De ce esti privit ca sceptic sau limitat mental daca pui niste intrebari legitime?
    De ce se vrea abandonarea (puterii) omului intr-o sursa exterioara?
    De ce omul este incurajat sa faca, sa fie, sa simta, sa gandeasca orice altceva decat faptul ca el este OM INTREG, inzestrat cu ratiune si emotii? Ca el este cea mai frumoasa si iubita fiinta din tot Universul? Ca nu ii lipseste nimic?
    Pesemne ca subminarea frumusetii si puterii copiilor lui Dumnezeu se face pe toate planurile si mijloacele. Pacat ca se si reuseste in procent atat de mare.
    Noroc cu oamenii cu prezenta de spirit care au puterea sa reziste….

    Iti multumesc din tot sufletul pentru ca ai relatat experienta!

    Dumnezeu fie cu noi toti!

  43. Orice cale spirituala atrage dupa sine teste spirituale. Era logic ca o astfel de metoda va atrage oameni care se vor opune, ghidati inconstient. Multi vor citi si se vor indoi de metoda. Este testul lor spiritual. Sufletul este cel care stie adevarul. Eu am folosit metoda si m-a ajutat enorm. Ramane in acest drum de dezvoltare doar cine este pregatit si merita. Indoiala apartine mintii. Cunosc si alte cai spirituale(personal o vad o cale, drum, etc.) care au aceeasi „problema”. Grupuri de oponenti care hranesc indoiala practicantilor…TESTE SPIRITUALE. Egoul nu recunoaste un astfel de test. De aceea il si pica. Chiar ma gandeam cand o sa apara un astfel de articol. Si cati o sa pice testul citindu-l?99% in general. Stiu doar ca merge mai departe cine trebuie, si cine nu, pleaca. Am citit tot articolul si mi-am dat seama ce inseamna el, la un nivel mai profund si am inteles. Concluzia: Metoda este foarte buna, cu atat mai mult cu cat a aparut un astfel de articol.

    • Nu stiu ce varsta ai Anca, dar exprimarea ” metoda va atrage oameni care se vor opune” este infantila sau nu ai citit tot textul cu atentie. Nimeni nu se opune, ci se prezinta cu foarte mult discernamant o situatie prin care in neconustinta de cauza, cu sufletul foarte deschis si dornic de o schimbare in bine au trecut unii dintre noi. Oare mama ta nu te-a invatat ca atunci cand ” afara e vopsit gardul inauntru e leopardul „. Poate ca numarul deceniilor care au trecut peste mine, profesia mea de medic si experienta asemanatoare prin care am trecut in vremea studentiei mele cand nu exista internetul , imi dau dreptul sa-ti dau un sfat : NU TE JUCA CU LUCRURI DESPRE CARE AI PUTINE INFORMATII ,CARE NU POT FI MASURATE SI CERCETATE TEMEINIC, DEOARECE TE POTI ARDE FOARTE RAU.
      In cazul meu ca si al Alinei ne-am oprit la timp dar am exemple de persoane care nu s-au oprit si care au renuntat la facultate sau care au decedat la treizeci si ceva de ani. Atata vreme cat nu sti cu ce bagaj genetic intri in viata si cum este modificat de mediul inconjurator prin factori usor cuantificabili (alimentatie, zgomat, lumina, noxe din aer- apa- sol etc.) nu este bine sa te joci cu energii pe care nu le poti masura si care nu sti ce modificari produc la nivel microcelular .

    • Te salut cu drag!
      Si intr-o buna zi te vei trezi cu adevarat si fiecare om din viata ta va fi la fel de minunat si nu va mai exista nici bine nici rau doar iubire si recunostinta pentru toti care au participat in diversele roluri pe care le-au jucat in tot procesul de intoarcere acasa. Si tot ceea ce candva te-a suparat va fi la fel de pretios ca lucrurile care ti-au adus bucurie si totul va fi una dincolo de critica, dezamagire, dualitate ( bine -rau), credinte ( ceea ce mintea te-a sfatuit in diferite conjuncturi ) iar toata aceasta imagine in oglinda pe care o traim in viata asta pamanteasca se va transforma in imaginea armoniei profunde interioare si exterioare ce aduce pace si alinare tuturor doar prin simpla prezenta fara nevoia de contacte justificatoare pe facebook. Brandon a fost una din oglinzi si vei continua sa observi toate oglinzile pe care Divinitatea le pune in fata in completa rezonanata cu tine pentru a te vedea mai bine cine esti cu adevarat. Si chiar ” CINE ESTI TU ?”
      Te imbratisez cu drag si Dumnezeu sa iti lumineze mintea si inima si mai ales sa il lasi sa faca asta :)!

    • Un om care este dezrădăcinat va considera că orice idee inedită este extraordinară și benefică pentru creșterea spirituală sau dezvoltarea personală. Din păcate nu este așa. NICI UN OM NU ESTE INFAILIBIL. Eu studiez fenomenul dezvoltării spirituale – în România – încă din 1992. la data aceea nici nu se cunoștea termenul, pe meleagurile noastre. După anul 2000 au apărut tot soiul de guru și pe la noi care promit marea cu sarea în ce privește creșterea spirituală. 90% dintre ei sunt vânzători de iluzii. Au charismă și atât. Atrag doar prin charismă fără a oferi soluții, iar când ajungi să le vezi adevărata față deja pierzi timp, bani și energie mergând pe un drum care nu duce nicăieri.

      Eu sunt creștin, și conform filosofiei de viață creștine, orice om are capacitatea de a-și crea propriul drum spiritual, fără să fie nevoit să apeleze la vreun ”iluminat”. Un dezvoltator adevărat nu are nevoie de spectacol ca să atragă atenția asupra sa și nu are nevoie să predea o ”tehnică” ca să ajute pe cineva. Pur și simplu…trăiește. Iar prin viața lui, prin faptele lui, prin ceea ce spune, prin atitudinea lui… devine un model de educație spirituală.

      Păcat! Noi ca și popor avem una dintre cele mai puternice spiritualități de pe Terra, mai puternică și decât ”vechea” spiritualitate hindusă. Din păcate există o groază de amețiți care se dau drept guru, duhovnici, coach, traineri, care fac un mare bullshit amestecând ortodoxism cu hinduism, ortodoxism cu zamolxianism, ortodoxism cu creștinism, creștinism cu hinduism sau buddism, teosofie cu creștinism, new-age cu ortodoxism șamd. A dispărut puritatea ideii, iar orbii aleargă după iluzia luminii, orbecăind prin beznă.

  44. Am fost la cateva prezentari de ale tale si mi-ai placut foarte mult ca persoana. Nu am practicat niciodata Calatoria cu toate ca eu consider iertarea ca fiind o forma de vindecare ce se practica in crestinism de peste 2000 de ani. Orice metoda de terapie am practica noi nu utilizam decat propriul creier si energia universala din imediata noastra apropiere.
    Dezvoltarea unei terapii, avand o baza corecta initiala, intr-o mare afacere devoratoare, chiar daca la inceput gaseste adepti, devine un monstru cu mai multe capete ce nu mai poate fi stapanit nici de fondatorii ei. Orice sistem ce se extinde mai mult decat propria lui rezistenta se sparge exploziv in momentul atingerii limitelor proprii.
    Felicitari pentru articol si pentru onestitatea de a-ti recunoaste propria cale dupa ce ani de zile ai mers pe aceast drum. Esti o invingatoare !

  45. Imi pare bine sa cunosc inca un om curajos , indiferent in ce imprejurare.Te-am vazut in echipa de traineri la ultimul seminar Calatoria din Bucuresti , am vorbit si la telefon ceva in legatura cu o plata, dar recunosc ca azi m-ai impresionat cu adevarat. Ceea ce relatezi si analizezi tu este un altfel de a spune ca „Nu vreau sa fac parte din turma ! ” si te respect pentru onestitatea ta . Cred ca foarte multi oameni au inceput sa se trezeasca si sa vada ca nu intotdeauna lucrurile sunt ce par a fi si ca atunci cand ti se ofera un lucru ( gratis sau contra cost ) trebuie sa vezi cumva si ceea ce este in spatele lui. E de datoria noastra sa ne pastram identitatea nealterata de tot ce este strain de fiinta noastra , sa veghem la tot ce intra si iese din mintea noastra pentru ca altfel putem fi manipulati si la randul nostru sa emitem pareri eronate. Te apreciez sincer pentru punctul tau de vedere , chiar daca sunt partial de acord cu tine. Articolul insa e scris bine si in mare parte am regasit si impresiile mele referitoare la anumite situatii prezentate. Sunt convinsa ca vei fi o invingatoare mai devreme sau mai tarziu in orice vei intreprinde.Sper sa mai avem ocazia sa ne reintalnim si la alte evenimente.

  46. Eu nu inteleg cum ai putut sa investesti atata banet….cred ca te-ai imprumutat la banci….dar oricum mai bine faceai cateva excursii bune in jurul lumii cu ei decat sa ii arunci asa pentru bunastarea unei excroace de talie internationala. Si eu i-am citit povestea la sugestia cuiva foarte entuziasmat de ea, dar pe mine nu m-a emotionat deloc…acum stiu si de ce 🙂 Mult suces si felicitari pentru curaj!

  47. Ai citit cumva Marii initiati ai Indiei si parintele Paisie? Am gasit multe asemanari intre cele prezentate acolo si cele povestite de tine. Consider ca esti norocoasa ca ai putut ajunge la aceste concluzii.. sau ai primit, poate, un mare ajutor de la Dumnezeu.

  48. Alina,

    Am participat la prezentarea cartii cu mai bine de un an in urma, intentia a fost sa practic metoda insa, cartea a ramas pe raftul bibliotecii pana acum tocmai datorita unui scepticism caruia nu-i gaseam argumente. Acum, dupa primirea povestii tale regasesc acele argumente si multumesc eului meu interior ca am asteptat o confirmare sau infirmare a gandurilor de la acea vreme…
    Un Mare Multumesc pentru Onestitate, pentru Curaj si pentru Mesajul extraordinar pe care mi l-ai transmis: sa ne ascultam intuitia, soapta sufletului si nevoia de armonie intre corp si minte.
    Iti multumesc pentru ca existi, pentru ceea ce faci si pentru ca afirmi cine esti cu adevarat – cine nu vede astfel lucrurile acum, le va vedea astfel la timpul potrivit asa cum s-a intamplat cu tine, se va intampla cu mine si cu multi altii.
    Felicitari si mult succes in orice vei hotari sa-ti pui sufletul minunat!
    Cu iubire,
    Laura

Lasă un răspuns